Conform Ziarul Financiar: Bogdan Badea, actualul CEO interimar al Hidroelectrica, nu va mai candida pentru un nou mandat la conducerea companiei. Anunțul a fost făcut public de Badea, potrivit e-nergia.ro. El a menționat că nu mai dorește să conducă Hidroelectrica „în spiritul anilor 50”.
Un pas înapoi după o perioadă controversată
“Anumite lucruri trebuie să aibă o limită, nu vreau să conduc Hidroelectrica în spiritul anilor 50”, a declarat Badea. “Am luat decizia să nu mai candidez pentru funcţia de CEO. Nu am luat decizia uşor”. Badea a evidențiat și performanțele companiei, subliniind faptul că Hidroelectrica a depășit o capitalizare bursieră de 80 de miliarde de lei. El a mai spus că a reușit să aducă Hidroelectrica în topul celor mai valoroase companii ale statului român, cu performanțe măsurabile.
Badea a criticat, de asemenea, mediul de lucru, afirmând că nu dorește să continue într-un mediu „specific anilor 50”, referindu-se la potențiale presiuni politice. “Nu putem accepta să fim tăvăliți, hărțuiți de un decident politic, care mută atenția de la problemele reale ale României, tocmai către cele mai performante companii”, a precizat el. Totodată, Badea a menționat contribuția echipei Hidroelectrica, echipa Fondului Proprietatea și a consultanților la listarea companiei la bursă.
Contextul deciziei și tensiunile politice
Hidroelectrica, liderul pieței energetice din România din punct de vedere al capitalizării, a raportat un profit net de 3,3 miliarde de lei pentru anul 2025. Această cifră reprezintă o scădere de 20% comparativ cu anul precedent, influențată de o secetă severă și de cea mai mică producție de energie hidro din istoria recentă a țării. Veniturile au crescut cu 5%, ajungând la 9,61 miliarde de lei.
Decizia lui Badea survine după ce Hidroelectrica a reluat, în martie 2026, procedura de selecție pentru ocuparea a două poziții cheie în Directorat: Director General (CEO) și Director Financiar (CFO). Din toamna anului trecut, compania a fost condusă interimar de Badea, după ce fostul CEO, Karoly Borbely, a demisionat în urma unor presiuni din partea Comisiei Europene. Comisia atrăsese atenția asupra nerespectării unui jalon important din PNRR referitor la guvernanța corporativă.
Presiuni din partea oficialilor
La începutul lunii mai, compania a intrat în atenția lui Ilie Bolojan, pe atunci prim-ministru. Bolojan, ulterior ministru interimar al Energiei, a criticat activitatea modestă de investiții a companiei, dar și remunerarea generoasă a managerilor. Criticile lui Bolojan vizau, în special, clauzele contractelor de management, pe care le considera prea avantajoase pentru manageri, având în vedere lipsa investițiilor. El a condiționat aprobarea bugetului companiei de introducerea unor clauze care să vizeze creșterea investițiilor și atingerea unor ținte specifice de stocare a energiei.
Sursa: Ziarul Financiar
