Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o propunere controversată pentru listarea la bursă a unor companii de stat, stârnind critici vehemente din partea experților. Aceștia acuză Guvernul că subevaluează masiv active valoroase, pregătindu-se să vândă „bijuterii” la preț de chilipir. În vizor sunt instituții solide precum CEC Bank și companii strategice, inclusiv Salrom, care ar urma să fie listate în condiții considerate dezavantajoase pentru stat.
CEC Bank: privatizare cu „risc”
Cazul CEC Bank este exemplul cel mai flagrant al acestei strategii. Deși este a patra bancă din România după active, cu un profit record, instituția este văzută ca un potențial pacient pentru „tratament prin forța pieței”.
Documentele oficiale menționează ca argument împotriva menținerii băncii în portofoliul statului „sensibilitatea politică”. Mai precis, faptul că CEC Bank sprijină programe guvernamentale pentru IMM-uri, agricultură și locuințe pentru tineri este considerat un risc. Experții consultați sunt de părere că statul renunță la un instrument vital pentru injectarea de capital în economia reală.
Evaluări umflate și oportunități ratate
Evaluarea financiară a CEC Bank ridică semne de întrebare. AMEPIP a evaluat banca la 5,4 miliarde de lei, o sumă care acoperă cu greu capitalurile proprii. Analizele indică compararea CEC cu Patria Bank, o bancă de nișă mult mai mică. Dacă s-ar folosi multipli de piață corecți, valoarea reală a CEC Bank ar putea oscila între 9 și 17 miliarde de lei.
Situația se repetă în cazul Salrom. Evaluată la doar 616 milioane lei, compania deține licența pentru zăcământul de grafit de la Baia de Fier. Grafitul este esențial pentru bateriile mașinilor electrice și este inclus de UE în proiecte strategice, cu finanțări importante. Cu toate acestea, Guvernul dorește deschiderea acționariatului către privați.
Lista companiilor vizate și beneficiarii reali
Pe lângă CEC Bank și Salrom, lista companiilor eligibile pentru listare la bursă include Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională Aeroporturi București, Loteria Română, Imprimeria Națională, Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni, Uzina Mecanică Cugir și Poșta Română.
Graba de a lista aceste companii ridică semne de întrebare cu privire la strategia pe termen lung a României. Beneficiarii direcți ai acestor evaluări, considerate subevaluate, vor fi marile fonduri de investiții care vor achiziționa activele la preț redus.
