Blocada navală instituită de SUA asupra porturilor iraniene continuă să producă efecte, în ciuda lipsei unor incidente majore în Strâmtoarea Ormuz sau în Golful Persic. Prima rundă de negocieri eșuată din weekend nu a dus la intensificarea ostilităților, însă tensiunile rămân ridicate.
Navele comerciale au continuat să traverseze Strâmtoarea Ormuz într-un ritm mai alert decât în cele șase săptămâni anterioare ale blocadei iraniene. Prezența activelor navale americane în zonă, inclusiv în apropiere de Oman, pare să ofere un grad de siguranță navelor care nu arborează pavilion iranian. Blocada vizează atât navele care intră, cât și pe cele care ies din porturile iraniene. O navă sub pavilion chinez, care se afla sub sancțiunile SUA, a părăsit Golful Persic marți, venind din Emiratele Arabe Unite.
Președintele Donald Trump a anunțat că, odată cu decizia SUA de a impune blocada, luni, 34 de nave au traversat Strâmtoarea Ormuz, acesta fiind cel mai mare număr de la instituirea blocadei de către Iran. Blocada iraniană asupra Ormuz a fost instituită încă din prima zi a războiului, traficul prăbușindu-se cu 99% față de media zilnică pre-război. Armistițiul încheiat între SUA și Iran prevedea redeschiderea strâmtorii, însă Iranul a solicitat taxe de trecere.
Presiuni diplomatice și implicații economice
Arabia Saudită face presiuni asupra Statelor Unite ale Americii pentru a renunța la blocada impusă asupra Strâmtorii Ormuz și pentru a relua negocierile. Oficiali arabi și-au exprimat îngrijorarea că decizia președintelui Trump de a închide strâmtoarea ar putea determina Iranul să escaladeze și să perturbe alte rute maritime importante.
Blocada SUA asupra Strâmtorii Ormuz este considerată de unii analiști ca o măsură menită să pună presiune nu doar pe Iran, ci și pe China, principalul importator de petrol iranian. Experții americani în securitate consideră că o blocadă este mai eficientă decât ocuparea insulei Kharg, de unde Iranul exportă peste 90% din petrolul său. Prin blocadă, exporturile iraniene, și implicit veniturile din petrol, sunt oprite. Experții avertizează, totuși, că Iranul ar putea reacționa prin atacuri asupra facilităților petroliere din Golf.
Aproximativ jumătate din importurile chineze de petrol brut, transportate pe mare, proveneau din Orientul Mijlociu și tranzitau în cea mai mare parte prin Strâmtoarea Ormuz. În același timp, sute de superpetroliere se îndreaptă către coasta Golfului SUA.
Costuri imense pentru Iran
Analizele arată că blocada navală a SUA ar putea costa Iranul aproximativ 276 de milioane de dolari pe zi din exporturi pierdute și ar putea perturba importuri de circa 159 de milioane de dolari pe zi. Impactul economic combinat s-ar ridica la aproximativ 435 de milioane de dolari pe zi, adică circa 13 miliarde de dolari pe lună. Petrolul și gazele reprezintă 80% din veniturile din export ale regimului mullahilor și 23,7% din PIB. Exporturile de petrol ale Iranului se ridică la 1,5 milioane de barili pe zi, generând circa 139 de milioane de dolari pe zi la prețurile actuale.
Alternativele Iranului la exportul de petrol sunt limitate. Portul petrolier Jask operează la o fracțiune din capacitatea proiectată, iar capacitatea de stocare a petrolului este de asemenea limitată. Cu un surplus de producție de 1,5 milioane barili pe zi care nu mai poate fi exportat, depozitele se vor umple în aproximativ 13 zile.
Rialul iranian s-a depreciat drastic, de la 42.000 la 1,5 milioane pentru un dolar american, în timp ce inflația este de 47,5%. O blocadă care elimină veniturile în valută ar putea conduce rialul la hiperinflație.
