Conform Sanatateabuzoiana.ro: Tiroidita Hashimoto, o boală autoimună frecventă, necesită diagnostic și monitorizare atentă pentru a preveni complicațiile. Această afecțiune, care afectează glanda tiroidă, este cauzată de o reacție eronată a sistemului imunitar, ce atacă propriile celule tiroidiene. Predispoziția genetică joacă un rol important în declanșarea sa, iar femeile sunt mai frecvent afectate, deși poate apărea și la bărbați și copii.
Ce este tiroidita Hashimoto și cum se manifestă
Medicul japonez Hakaru Hashimoto a descris pentru prima dată această afecțiune cronică a tiroidei în 1912, numind-o „strumită limfomatoasă”. Ulterior, boala a fost cunoscută și sub denumirile de tiroidită cronică, tiroidită limfocitară și, mai recent, tiroidită autoimună. Evoluția bolii poate fi lentă, iar simptomele pot lipsi o perioadă îndelungată. Recunoașterea semnelor specifice și investigațiile medicale sunt esențiale pentru un diagnostic corect, conform medicului endocrinolog Alexandra-Maria Rotărescu.
Boala se caracterizează prin producerea de anticorpi specifici, antitireoperoxidază (ATPO) și antitiroglobulină (ATG), care atacă și distrug glanda tiroidă. Un titru crescut al acestor anticorpi indică un proces autoimun activ. Tiroperoxidaza este o enzimă crucială în sinteza hormonilor tiroidieni, iar tiroglobulina este o proteină produsă exclusiv de celulele tiroidiene, implicată de asemenea în acest proces.
Diagnosticarea și tratamentul tiroiditei Hashimoto
Tiroidita Hashimoto este principala cauză a hipotiroidismului, o afecțiune în care glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni. Aceasta se poate asocia cu alte boli autoimune, precum vitiligo, diabet zaharat tip 1, artrită reumatoidă, boala Addison sau boala celiacă.
Ecografia tiroidiană este o investigație utilă în diagnostic, evidențiind adesea o glandă inflamată și cu structură neomogenă. Unii pacienți pot prezenta gușă, o mărire a tiroidei care poate cauza dificultăți la înghițire sau răgușeală. În stadii avansate, tiroida poate deveni atrofiată.
Simpla prezență a anticorpilor nu determină întotdeauna apariția simptomelor. Mulți pacienți sunt asimptomatici, iar afecțiunea este descoperită întâmplător în urma analizelor. Dacă hipotiroidismul s-a instalat, simptomele pot include oboseală, constipație, piele uscată, creștere în greutate, probleme de memorie sau depresie. Rar, poate apărea o fază tranzitorie de tirotoxicoză, cu simptome precum palpitații, tremor și insomnii.
Tratamentul cu levotiroxină, un hormon sintetic, se stabilește în funcție de analize, vârstă, afecțiuni asociate și simptomatologie. În cazul funcției tiroidiene normale, nu este necesar tratamentul hormonal, dar monitorizarea periodică a funcției tiroidiene prin dozarea TSH și FT4 este recomandată pentru depistarea precoce a oricărei disfuncții.
Medicul Alexandra Maria Rotărescu subliniază că tiroidita Hashimoto nu ar trebui să fie un motiv major de îngrijorare, fiind o afecțiune frecventă și gestionabilă. Controalele periodice, complianța la tratament și administrarea corectă a acestuia, conform indicațiilor medicului, sunt esențiale. O atenție sporită este necesară pentru pacientele cu tiroidită în timpul sarcinii, când monitorizarea TSH este crucială. Alimentația joacă și ea un rol important, anumite alimente precum broccoli, conopida, varza, soia și produsele ultraprocesate putând agrava inflamația, în timp ce fructele de pădure, citricele și nucile pot susține funcția tiroidiană.
Sursa: Sanatateabuzoiana.ro
