Conform Economistul.ro: Guvernul pare să fi renunțat la o ordonanță de urgență menită să stopeze speculațiile cu Autorizații Tehnice de Racordare (ATR) în sectorul energetic românesc, o mișcare care ridică semne de întrebare cu privire la interesele implicate. Ordonanța, promovată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, viza eliminarea practicilor speculative care au umflat artificial prețurile și au blocat proiecte importante în domeniul energiei.
De ce a dispărut ordonanța
Ordonanța, prezentată inițial ca un demers hotărât împotriva „băieților deștepți” din sistemul energetic, a întâmpinat obstacole birocratice, dar și rezistență din partea unor grupuri de interese. O parte din explicațiile oficiale au invocat probleme tehnice și avize întârziate, însă mulți analiști consideră că adevărata cauză a fost atingerea unor interese economice importante. Unii participanți la piață au sugerat că reforma a început să deranjeze anumite cercuri de putere, care beneficiau de pe urma speculațiilor cu ATR-uri. Miza era una uriașă, o piață paralelă construită pe acces privilegiat și blocarea infrastructurii publice.
Impactul potențial al măsurilor
Măsurile propuse de guvern ar fi inclus creșterea garanțiilor de racordare și pentru licitațiile de capacitate. Garanțiile ar fi fost constituite în favoarea operatorului de rețea, fie că este vorba despre operatorul de distribuție, Transelectrica sau alții. Pentru un proiect de 1 MW, garanția de racordare putea ajunge la 30.000–60.000 €, iar în cazul licitațiilor, garanția putea ajunge la 30.000 €/MW instalat. De asemenea, era prevăzută o îmbunătățire a condițiilor de maturare pentru ATR-urile existente, cu termene limită pentru finalizarea proiectelor.
Principalul pericol era reprezentat de statul care întârzie mereu, iar investitorul plătește. Ordonanța nu includea mecanisme clare de protecție a investitorilor în cazul întârzierilor cauzate de autoritățile publice. Fără aceste protecții, ordonanța putea deveni un instrument inechitabil, favorizând speculanții, dar nedrept față de investitorii reali.
Situația actuală a pieței
În România, au fost emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în timp ce necesarul actual este de aproximativ 9.000 MW. Datele indică faptul că multe dintre firmele care dețin ATR-uri nu au activitate economică reală. Într-un eșantion de 722 de firme, cu o capacitate aprobată de aproximativ 72.000 MW, 76% aveau o cifră de afaceri zero, 78% nu aveau angajați și peste jumătate aveau un capital social sub 10.000 lei.
În România, lupta cu privilegiile pare imposibilă până în momentul în care devine reală. Atunci, apar avizele, procedurile și tăcerea.
Sursa: Economistul.ro
