Conform Digi24: Românii și companiile au redus consumul de energie electrică în intervalul de vârf al serii cu aproximativ 200-300 MW, ca urmare a apelurilor autorităților pentru economisirea energiei, a declarat vineri, 7 august, premierul interimar Ilie Bolojan. Această reducere a intervenit într-un moment critic pentru sistemul energetic, afectat de secetă severă, temperaturi ridicate și limitări ale importurilor, probleme resimțite la nivel regional.
Ilie Bolojan a subliniat, într-un interviu acordat RFI România, că solicitarea adresată populației, companiilor și instituțiilor de a limita consumul între orele 19:00 și 23:00 a generat efecte măsurabile. Potrivit premierului, consumul în această săptămână a fost, în majoritatea serilor, mai redus decât în mod obișnuit.
„Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară și folosesc încă o dată acest prilej să mulțumesc tuturor românilor, cetățeni, companii și instituții, pentru că mulți au răspuns acestui apel cu responsabilitate”, a afirmat Bolojan. Premierul a precizat că, cu excepția zilei de miercuri, când temperaturile au atins cele mai ridicate valori, consumul de energie a scăzut în fiecare seară. „Le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună, cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”, a adăugat acesta.
Impactul reducerii consumului asupra sistemului energetic
Bolojan a explicat că reducerea este semnificativă în raport cu nivelurile obișnuite de consum. „Față de 7.700-8.000 MW cât am consumat într-o zi normală anul trecut, acum avem consumuri de 7.300-7.500-7.700 MW, deci 200-300 MW în minus, ceea ce este foarte important”, a declarat premierul.
În opinia sa, într-o perioadă în care producția este afectată de secetă, iar importurile sunt limitate, reducerea consumului contribuie la menținerea echilibrului dintre cerere și oferta disponibilă. „Atunci când ai un deficit de energie, ca efect al secetei pe care o avem nu doar în România, ci în toată regiunea, atunci când capacitatea de a importa este limitată, soluția de bază este să îți reduci consumul la nivelul la care poți să asiguri o producție la care să se adauge importul de electricitate”, a explicat Bolojan.
Premierul susține că situația actuală nu trebuie interpretată doar ca o lipsă a capacităților de producție, ci și ca o problemă de echilibrare a sistemului. În timpul zilei, România poate genera o cantitate importantă de energie, inclusiv din surse regenerabile. Însă, în orele serii, când producția fotovoltaică scade și consumul rămâne ridicat, apare un deficit. „Nu avem neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a precizat Bolojan.
Problema ar fi fost mai ușor de gestionat dacă România ar fi dispus de capacități de stocare suficiente. „Avem producție foarte mare la prânz, de care practic nu avem nevoie și pe care o exportăm. În schimb, seara avem un deficit de energie pe care l-am fi putut compensa relativ ușor dacă am fi avut capacități de stocare”, a afirmat premierul, subliniind că energia produsă în orele cu producție ridicată ar putea fi stocată și utilizată ulterior, la creșterea cererii.
Critici privind investițiile întârziate în sectorul energetic
Premierul a atribuit parțial problemele actuale unor decizii din ultimii ani în domeniul energetic. „Din păcate, suntem în situația în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite”, a declarat acesta.
Bolojan a criticat și nivelul investițiilor realizate de companiile de stat din energie, susținând că unele dintre acestea nu își execută integral bugetele de investiții. „Criticam marile companii de stat pentru că nu-și fac investițiile. Deși au bugete de investiții, execută doar o treime din ele. În același timp, prin reglementări, am limitat accesul la rețelele electrice”, a spus premierul. El a evidențiat și faptul că dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene nu a fost corelată suficient de rapid cu investiții în stocare.
„Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, fără să pui condiții de stocare, atunci ai o supraproducție la prânz pe care nu ai unde să o stochezi și o exporți la prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a explicat Bolojan. Autoritățile au început să introducă scheme de finanțare care includ componenta de stocare, însă aceste investiții vor avea efecte vizibile în următorii ani.
În condițiile actuale, România se bazează și pe importuri pentru a acoperi necesarul de energie. Bolojan a menționat că țara importă din Bulgaria, Grecia, prin relația cu Ungaria și Europa Centrală, dar și din Ucraina, când aceasta are disponibilitate de export. Posibilitatea de a importa este însă limitată atunci când și celelalte state din regiune se confruntă cu un deficit sau cu producție redusă.
Seceta severă și temperaturile ridicate au afectat producția hidroenergetică, iar nivelul scăzut al Dunării a pus presiune suplimentară asupra sistemului energetic. În acest context, autoritățile au instituit starea de alertă în sectorul energetic și au solicitat populației și marilor consumatori să reducă voluntar consumul în intervalul 19:00-23:00. Situația este complicată și de disponibilitatea unor capacități de producție, inclusiv în sectorul nuclear, din cauza nivelurilor scăzute ale Dunării. Autoritățile au adoptat măsuri pentru menținerea funcționării Unității 2 de la Cernavodă, după oprirea Unității 1.
Sursa: Digi24
