Branduri românești: Strategia „David vs. Goliat” în lupta cu giganții

Mulți antreprenori români au reușit să își facă un nume în piețe considerate de multă lume ca fiind deja dominate de giganți. Succesul lor se bazează adesea pe găsirea unei probleme nerezolvate sau a unei oportunități, demonstrând că inovația și creșterea sunt posibile chiar și în sectoare stabilite.

Branduri locale în ascensiune

Zăganu (bere), Enrouch (produse de igienă intimă), Pop Cola (băuturi răcoritoare), Zuluff (scutece), Nimet (țevi de oțel) și Măgura Zamfirei (gin) sunt doar câteva exemple de branduri autohtone care au câștigat rapid cotă de piață. Dochița Zenoveiov, fondatoarea agenției de branding Inoveo, explică faptul că aceste companii antreprenoriale nu intră mereu în competiție directă cu multinaționalele, deoarece abordarea lor este diferită.

Multinaționalele se bazează pe sisteme, structuri și bugete mari. Companiile mici, însă, se concentrează pe acuitate, agilitate și o cunoaștere profundă a clientului. Ele oferă knowledge, implicare reală și posibilitatea de a crește împreună. Această diferență de „construcție” creează un avantaj competitiv. Companiile mici se concentrează pe relevanță, relații și comunitate, oferind clienților valoare „dincolo de preț”.

Exemple de succes și strategii

Profesorul Oberholzer-Gee de la Harvard Business School, în modelul „Value Stick”, explică modul în care brandurile mici pot câștiga, concentrându-se pe creșterea „willingness-to-pay” (WTP) – disponibilitatea clienților de a plăti. Aceasta înseamnă să mizeze pe valoare reală, nu doar pe reducerea costurilor.

Un exemplu este berea artizanală, care a intrat pe piața românească, unde branduri precum Zăganu și-au găsit locul într-o industrie dominată de multinaționale. Aceste companii au fost agile. Au investit în HoReCa, deschizând chiar și propriile baruri pentru a interacționa direct cu clienții.

Piața de lactate a cunoscut, de asemenea, o transformare. Producătorii români au găsit nișe precum alimentele procesate minimal sau brânzeturile maturate. Ei se adresează clienților care caută produse cu valoare adăugată, fără a se concentra neapărat pe preț.

Hiperpersonalizare și adaptare rapidă

Chiar dacă hiperpersonalizarea pare practicată de companii mari, ea este întâlnită și la businessurile mici. Brandurile tinere mizează pe conversații directe, implementând feedback rapid și adaptând serviciile sau produsele. Clinici mici, de exemplu, au transformat actul medical într-unul personal.

Dochița Zenoveiov menționează producătorul de soluții de acoperișuri Novatik, care a trecut de la distribuție la producție și Unikat, un producător de uși și ferestre. Dacă o multinațională optimizează pentru consistență, un brand antreprenorial optimizează pentru învățare rapidă. Astfel, pot testa, ajusta și intra pe piață cu propuneri noi mult mai repede.

Nimet, lider global pe segmentul de tijă metalică cromată, a ajuns în 2024 la afaceri de peste 500 de milioane de lei.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu