România se pregătește să împrumute în 2026 o sumă colosală de 278,5 miliarde de lei pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a-și plăti datoriile vechi. Această sumă reprezintă o creștere de 3,5% față de împrumuturile contractate în 2025, conform datelor Ministerului Finanțelor, și reflectă provocările economice cu care se confruntă țara.
Deficitul bugetar și datoriile, principalele cauze
Necesitatea acestor împrumuturi este determinată în principal de deficitul bugetar, estimat la aproximativ 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce înseamnă circa 127,8 miliarde de lei. La această sumă se adaugă și datoriile mai vechi care ajung la scadență în 2026, în valoare de aproximativ 150,7 miliarde de lei.
Deși necesarul brut de finanțare este mare, statul intenționează să împrumute o sumă similară cu cea din 2025. Diferența va fi acoperită prin reducerea rezervei valutare a Trezoreriei, o măsură menită să asigure lichidități în perioadele de instabilitate. Această rezervă, care oferă o protecție de până la patru luni din necesarul de finanțare, a jucat un rol crucial recent, în contextul crizei declanșate de războiul din Iran, când apetitul investitorilor pentru risc a scăzut. Ministerul Finanțelor a reușit să evite majorarea dobânzilor prin utilizarea acestui buffer, anulând mai multe licitații de obligațiuni în luna martie.
În documentul citat se precizează că volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor este estimat la 265 miliarde de lei. Această sumă ține cont de reducerea rezervei în valută cu aproximativ 2 miliarde de euro și de volumul estimat al tragerilor din împrumuturile contractate de către unitățile administrativ-teritoriale (UAT), în valoare de circa 3 miliarde de lei. Finanțarea deficitului bugetar va fi asigurată în proporție de 25% din surse interne și 75% din surse externe.
Strategii pentru atragerea de fonduri și reducerea costurilor
Pentru a contracta aceste împrumuturi, Ministerul Finanțelor va utiliza o serie de instrumente financiare. Pe piața internă, se vor emite certificate de trezorerie cu discont, obligațiuni de stat de tip benchmark și titluri de stat destinate populației. De asemenea, se vor folosi instrumente de tip plasament privat, denominate în lei sau valută.
În același timp, Ministerul Finanțelor are în vedere redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni de stat de tip benchmark, pentru a crea instrumente financiare mai lichide, care pot fi tranzacționate mai ușor pe piața secundară. Lichiditatea ridicată este considerată un avantaj pentru investitori, deoarece le oferă posibilitatea de a cumpăra sau vinde rapid aceste titluri, ceea ce reduce riscul asociat investiției. Prin urmare, investitorii sunt dispuși să accepte randamente mai mici, ceea ce duce la costuri mai reduse de împrumut pentru stat.
În ceea ce privește piața externă, România țintește atragerea a aproximativ 21 de miliarde de euro, prin emisiuni de euroobligațiuni, inclusiv prin plasamente private. Se au în vedere și împrumuturi de la instituții financiare internaționale și fonduri de la Uniunea Europeană, cum ar fi Facilitatea de Redresare și Reziliență.
Datoria pe termen scurt, o preocupare majoră
Un aspect important este structura datoriei publice. Ponderea datoriei guvernamentale pe termen scurt a crescut. Din totalul datoriei „domestice”, 23,1% trebuie rambursată în mai puțin de 12 luni, față de 19,7% în februarie. Ministerul Finanțelor are în vedere operațiuni de răscumpărare în avans sau de preschimbare a titlurilor pentru a gestiona mai eficient această situație.
Până la data de 16 martie a.c., Ministerul Finanțelor a realizat circa 28% din planul de finanțare, prin împrumuturi de pe piața internă și externă. Pentru trimestrul doi din 2026, au în vedere emisiuni de titluri de stat pe piața internă în valoare de 20-25 miliarde de lei.
