Consumul moderat de cafea, asociat cu reducerea riscului de tulburări psihice
Un nou studiu sugerează o legătură între consumul zilnic de cafea și o posibilă protecție împotriva tulburărilor de sănătate mintală. Cercetările arată că un consum moderat, de două până la trei cești pe zi, ar putea avea efecte benefice, în special în cazul bărbaților. Pe de altă parte, consumul excesiv, de peste cinci cești zilnic, a fost asociat cu un risc crescut.
Detaliile studiului
Studiul, publicat în „Journal of Affective Disorders”, a analizat datele a peste 460.000 de participanți din UK Biobank, cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani. Participanții au răspuns la întrebări detaliate despre consumul lor de cafea, inclusiv tipurile de cafea preferate, fie ele decofeinizate, instant sau măcinate. Aceștia au fost monitorizați pe o perioadă medie de 13,4 ani.
Rezultatele au evidențiat o relație în formă de „J” între consumul de cafea și riscul de tulburări psihice. Asta înseamnă că atât consumul redus, cât și cel excesiv de cafea nu au prezentat aceleași beneficii ca un consum moderat. Interesant, corelația dintre consumul de cafea și tulburările de dispoziție a fost mai pronunțată în rândul bărbaților.
Posibile explicații și beneficii
Cafeaua conține peste o mie de compuși bioactivi, printre care cofeina, polifenoli, melanoidine și diterpene. Cercetătorii sugerează că efectele antiinflamatorii ale acestor compuși, în special ale cofeinei și ale acidului clorogenic, pot explica parțial riscul redus de afecțiuni psihice observat la consumatorii moderați de cafea.
Cofeina are efecte neuroprotectoare prin două mecanisme: activarea receptorului A1R, asociată cu efecte antidepresive, și inhibarea receptorului A2AR, care contracarează disfuncția neurală indusă de stres. Proprietățile antiinflamatorii ale cofeinei au fost legate anterior de un risc mai scăzut de demență și de un declin cognitiv mai lent.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că peste un miliard de oameni suferă de tulburări de sănătate mintală. Aceste tulburări, ca anxietatea și depresia, reprezintă a doua cauză principală a dizabilității pe termen lung. Studiul evidențiază necesitatea strategiilor preventive pentru a combate ceea ce autorii numesc „pandemia tulburărilor de sănătate mintală”.
