Conform Stiripesurse.ro: Călin Georgescu, fost candidat la Președinție, a transformat comemorarea a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul într-un discurs politic, comparând interesele Imperiului Habsburgic din trecut cu cele ale „globaliștilor anticreștini” de astăzi. El susține că aceștia din urmă se tem de unitatea românilor, la fel cum s-ar fi temut și Habsburgii de voievodul unionist.
De la Mihai Viteazul la „globaliștii anticreștini”
Într-o postare pe Facebook, Călin Georgescu l-a descris pe Mihai Viteazul ca pe un domnitor „iubitor de Hristos” și primul care a realizat unirea românilor prin forța armelor. Mesajul a fost transmis duminică, 9 august, ziua în care s-au împlinit 425 de ani de la asasinarea voievodului pe Câmpia Turzii.
Georgescu consideră că Mihai Viteazul devenise un obstacol pentru Imperiul Habsburgic nu doar prin puterea sa politică și militară, ci mai ales prin simbolul pe care îl reprezenta: unirea românilor. Pornind de la această interpretare, fostul candidat la Președinție a tras o paralelă directă cu situația actuală a României.
„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a afirmat Călin Georgescu. Această afirmație reiterează una dintre temele centrale ale discursului său public, anume existența unor forțe externe care ar încerca să împiedice unitatea, suveranitatea și afirmarea națională a românilor.
Georgescu: Nu doar voievodul trebuia eliminat, ci și ideea unirii
În viziunea lui Călin Georgescu, asasinarea lui Mihai Viteazul nu a vizat doar eliminarea unui conducător incomod, ci și distrugerea proiectului politic pe care acesta îl reprezenta. Mihai Viteazul a reușit, în anul 1600, să unească pentru scurt timp Țara Românească, Transilvania și Moldova sub o singură conducere. Această realizare a devenit ulterior un simbol puternic al unității românilor.
Voievodul a fost ucis pe 9/19 august 1601, în tabăra de lângă Turda, de mercenari trimiși să îl aresteze, episod atribuit generalului imperial Giorgio Basta. Capul său a fost adus în Țara Românească și înmormântat la Mănăstirea Dealu, în timp ce locul unde a fost depus trupul rămâne incert.
Apel la credință, rugăciune și unitate
Călin Georgescu și-a încheiat mesajul într-o notă religioasă, corelând exemplul istoric al lui Mihai Viteazul cu Evanghelia duminicii. El consideră că puterea românilor de a rămâne uniți nu provine doar dintr-un proiect politic, ci trebuie să se sprijine pe credință, rugăciune și post.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale a invocat imaginea grăuntelui de credință care poate muta munții și i-a îndemnat pe români să fie uniți atât între ei, cât și în relația cu Dumnezeu.
Sursa: Stiripesurse.ro
