Mamografia rămâne o investigație vitală în lupta împotriva cancerului de sân, dar multe femei o evită din cauza temerilor legate de iradiere sau durere. Dr. Bogdan Cocias, specialist în imagistică medicală la MedLife Sibiu, demitizează concepțiile greșite și subliniază importanța screeningului periodic.
Mituri despre radiații și compresie
Unul dintre cele mai răspândite mituri este legat de riscul de a dezvolta cancer din cauza radiațiilor. Dr. Cocias explică că doza de radiații utilizată în mamografiile moderne este minimă, beneficiul depistării precoce depășind riscurile. El oferă o comparație relevantă: un CT abdominal iradiază de aproximativ 20 de ori mai mult decât o mamografie digitală.
Studiile științifice confirmă această realitate. Cercetări publicate în British Journal of Cancer arată că riscul de cancer indus de radiația mamografică este neglijabil. Un alt studiu indică faptul că beneficiul mamografiei poate fi de sute de ori mai mare decât riscul teoretic. În ceea ce privește temerea că presiunea din timpul examinării ar putea răspândi o tumoră, medicul o consideră complet nefondată. Comprimarea este necesară pentru a obține o imagine clară, reducând doza de radiații și separând țesuturile.
Când și cum ar trebui început screeningul?
Contrar credinței populare că doar femeile cu istoric familial sunt la risc, statisticile arată o realitate diferită. Mai mult de 75% din cazurile de cancer de sân apar la femei fără un istoric familial cunoscut. Recomandările medicului sunt clare: pentru femeile fără factori de risc, screeningul ar trebui să înceapă la vârsta de 40 de ani.
În cazul persoanelor cu risc genetic, investigațiile pot începe mai devreme. Pentru femeile fără factori de risc, intervalul optim considerat pentru screening-ul mamar este o mamografie la fiecare doi ani. O meta-analiză publicată în The BMJ confirmă eficiența acestui calendar, evidențiind diagnostice mai precoce și o mortalitate semnificativ redusă.
Biopsia mamară și rolul geneticii
Cuvântul „biopsie” provoacă adesea anxietate, dar procedura este esențială pentru stabilirea diagnosticului. Dr. Cocias subliniază că riscul de diseminare a celulelor tumorale pe traiectul acului de biopsie există, dar zona respectivă va fi exclusă chirurgical și ulterior iradiată. Majoritatea pacientelor nu simt nimic în timpul biopsiei, datorită anesteziei locale. Recuperarea este rapidă, procedura durând aproximativ 15 minute, iar activitățile pot fi reluate imediat.
Testarea genetică este vitală pentru managementul riscului, deși doar 5–10% din cazurile de cancer mamar sunt ereditare. Mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 cresc riscul de a dezvolta cancer de sân la peste 60–85% pe parcursul vieții. Testarea genetică poate include testarea genelor BRCA1 și BRCA2, paneluri multigenice (NGS) și profilarea moleculară din țesut tumoral. Aceasta este recomandată în special în situații precum diagnosticul de cancer mamar la vârste tinere, cancerul mamar triplu negativ sau istoricul familial semnificativ.
Mamografia rămâne „gold standard” în screening-ul mamar, fiind esențială pentru diagnosticarea în stadii tratabile, a conchis dr. Cocias.
