Ieftinirea carburanților, respiro sau iluzie? Specialiștii avertizează
Scăderea prețurilor la benzină și motorină anunțată pentru joi dimineață, cu 35 de bani la benzină și 30 de bani la motorină, nu marchează o schimbare majoră a tendinței de scumpire, spun experții. Este mai degrabă o pauză temporară într-un context general de creștere a tarifelor. Totodată, se impune un plan realist pentru reducerea consumului în România, similar cu abordările din alte țări europene.
Piața carburanților funcționează după reguli globale, iar România nu face excepție. Prețul final la pompă este rezultatul unui lanț complex de factori, începând cu cotațiile internaționale ale petrolului, costurile de rafinare și transport, și ajungând la nivelul taxelor. Variațiile zilnice, fie ele creșteri sau scăderi, sunt adesea ajustări tehnice, mai degrabă decât semnale importante.
Scăderea de joi poate fi explicată printr-o corecție după o perioadă de scumpiri accelerate. În ultimele săptămâni, motorina s-a apropiat de pragul psihologic de 10,5 lei pe litru, influențată de tensiunile geopolitice și incertitudinile legate de aprovizionare. Companiile petroliere pot ajusta prețurile în jos pentru a modera reacția consumatorilor sau ca răspuns la o ușoară relaxare a cotațiilor internaționale.
Stabilitatea prețurilor, o perspectivă iluzorie
Dincolo de această fluctuație punctuală, realitatea rămâne volatilă, iar perspectivele nu sunt optimiste. Motorina este mai sensibilă la șocurile externe decât benzina, fiind legată de transporturi și industrie. Orice perturbare în lanțurile de aprovizionare globale se reflectă rapid în preț.
Structura prețului în România limitează ieftinirile semnificative. Taxele și accizele reprezintă o componentă majoră, cu rigiditate, care nu scade odată cu petrolul. Consumatorul final simte doar o parte din reducerea materiei prime.
Entuziasmul generat de scăderea prețurilor trebuie abordat cu prudență. Nu este începutul unei tendințe, ci o oscilație într-un sistem dominat de incertitudine. Pentru șoferi, este o mică ușurare. Pentru economie, dependența de factorii externi dictează ritmul, iar stabilitatea prețurilor este, momentan, o iluzie.
Întrebarea nu este dacă prețurile vor mai scădea, ci cât de sustenabil este sistemul în fața unor șocuri care par să devină noua normalitate.
Măsuri concrete, nu detalii irelevante
Redeschiderea rafinăriei Petrotel Lukoil nu va avea un impact semnificativ la pompă, spun specialiștii. Problema rămâne fundamentală: strâmtoarea Ormuz este închisă și va rămâne așa mult timp. Chiar dacă se redeschide printr-un miracol, va dura luni până să circule vasele.
O parte din capacitatea de producție de petrol din regiune a fost afectată de război. Asta înseamnă că, pe termen mediu-lung, aproape 20% din cantitatea globală de petrol ar putea dispărea. Vor fi necesare costuri mari, restructurare masivă și măsuri pe partea de ofertă și de cerere.
Principala preocupare ar trebui să fie o reducere constructivă a cererii. Nu se va putea consuma ca înainte, dar se poate înlocui petrolul, în special în transporturi. România poate accelera investițiile în tehnologie modernă cu fonduri europene și private.
Singura chestie relevantă care se poate spune e că sancțiunile americane nu-s cine știe ce credibile. Petrolul Brent se vinde cu 95 de dolari, cel rusesc cu 110-120 de dolari.
Prețul unui litru de benzină a scăzut cu 35 de bani joi dimineața, în timp ce motorina s-a ieftinit cu 30 de bani în stațiile Petrom și OMV.
