Conform G4Media: Șeful statului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, invocând încălcări ale normelor și principiilor constituționale. Președintele consideră că legea adoptată, în forma trimisă spre promulgare, prezintă deficiențe semnificative în ceea ce privește claritatea normativă și legalitatea sancțiunii.
Vicii de claritate și proporționalitate în noua lege
Principalul punct de dispută vizează sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, introdusă în textul legii. Aceasta extinde obligația de depunere a declarațiilor de avere și interese de la titularul funcției publice la soțul sau partenerul acestuia, sub sancțiune contravențională. Critica se concentrează pe lipsa unor criterii obiective care să definească momentul în care o relație afectivă devine relevantă din punct de vedere juridic.
„Legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv – durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației”, se arată în sesizarea prezidențială. Această ambiguitate contravine principiului previzibilității conduitei, impus de Constituție.
Mai mult, șeful statului atrage atenția asupra faptului că o incriminare contravențională nu poate lăsa la latitudinea persoanei vizate stabilirea propriei sfere de aplicare a sancțiunii. Elementul constitutiv al faptei trebuie să poată fi verificat în mod obiectiv, aspect ce nu este îndeplinit în lipsa unor criterii legale clare. Aceasta delegă practic organului de control puterea de a defini, la caz, conținutul incriminării.
Impactul asupra vieții private și răspunderea personală
Pe lângă problemele de claritate, sesizarea prezidențială ridică și aspecte legate de dreptul la viață privată al terților, natura personală a răspunderii și posibila discriminare între demnitari.
Se susține că ingerința asupra vieții private a persoanei aflate într-o relație de tip „similar soților” nu rezistă testului de proporționalitate impus de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Extinderea directă a răspunderii asupra unei persoane care nu și-a asumat un statut generator de obligații este considerată un viciu distinct.
Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025, care a constatat neconstituționalitatea extinderii răspunderii declarantului pentru corectitudinea datelor furnizate de terți, este invocată pentru a sublinia importanța individualizării răspunderii. Noua normă, însă, merge și mai departe, angajând răspunderea contravențională proprie a terțului, bazată exclusiv pe legătura sa afectivă cu demnitarul.
Discriminare și stimulent invers pentru demnitari
O altă critică vizează discriminarea între demnitari, în funcție de forma juridică a relației personale. Cel căsătorit beneficiază de un criteriu formal și obiectiv – actul de căsătorie – pentru identificarea persoanei obligate să declare. În schimb, cel aflat într-o relație de fapt este expus, alături de partenerul său, unei incertitudini neclare. Această asimetrie poate genera un stimulent invers, demnitarul evitând formalizarea relației tocmai pentru a se sustrage clarității normative.
Săptămâna trecută, mai mulți senatori au depus, de asemenea, o sesizare asupra acestui act normativ la Curtea Constituțională.
Sursa: G4Media
