Conform Digi24: USR și PNL au contestat Legea Integrității la Curtea Constituțională, ridicând semne de întrebare asupra accesului României la o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR. Demersul parlamentarilor, depus joi, vizează două modificări aduse de PSD și AUR, considerate neconstituționale.
Principalele puncte de dispută se referă la aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru demnitarii declarați în conflict de interese sau incompatibilitate, precum și la obligativitatea publicării declarațiilor de avere ale soților sau partenerilor. Aceste modificări ar putea intra în conflict cu principiile constituționale și cu modul de funcționare al Agenției Naționale de Integritate.
Procesul de contestație întârzie intrarea în vigoare a legii, care avea termen limită sfârșitul lunii august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR. Decizia Curții Constituționale devine crucială în următoarele trei săptămâni, termenul fiind strâns pentru a evita pierderea fondurilor europene.
Măsurile controversate din noua Lege a Integrității
Noua legislație înlocuiește declarațiile de avere cu o declarație de interese financiare, o abordare care nu implică nici păstrarea completă a secretului, nici publicarea integrală a averilor. O modificare importantă, introdusă de AUR și susținută de PSD, obligă la declararea averilor partenerilor, inclusiv a celor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți”. Parlamentarii USR și PNL susțin că această prevedere este greu aplicabilă, întrucât ANI nu are pârghiile legale necesare pentru a stabili astfel de relații în afara căsătoriei.
O altă prevedere contestată este cea propusă de PSD, care ar permite aplicarea retroactivă a sancțiunilor în cazurile de incompatibilitate și conflict de interese. Această măsură ar putea viza direct primari aflați în funcție, consecința fiind pierderea mandatului. Propunerea a fost susținută de voturile AUR.
Impactul asupra fondurilor europene
Termenul limită pentru adoptarea Legii Integrității, sfârșitul lunii august, este vital pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR. Dacă judecătorii Curții Constituționale nu vor lua o decizie rapidă sau dacă legea va fi declarată neconstituțională, va fi necesară o nouă parcurs legislativ, cu dezbateri succesive în Senat și Camera Deputaților. Acest scenariu ar putea duce la ratarea jalonului și la pierderea fondurilor.
Posibilitatea ca magistrații să fie chemați din vacanță pentru a dezbate acest caz este luată în calcul. În cazul unei decizii favorabile Constituționalității, jalonul va fi considerat îndeplinit.
Decizia Curții Constituționale privind legea va determina, pe lângă soarta fondurilor europene, și modul în care vor fi gestionate cazurile de conflict de interese și incompatibilitate în administrația publică din România.
Sursa: Digi24
