Conform G4Media: Decarbonizare prin scandal: Complexul Energetic Oltenia încolțit de datorii și jaloane europene
Închiderea centralelor pe cărbune din România nu este rezultatul unei singure decizii politice, ci un proces complex, declanșat de probleme financiare profunde ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) și consolidat de angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Creșterea explozivă a prețului certificatelor de emisii de dioxid de carbon (CO₂) a adus compania într-o situație critică, forțând statul să solicite aprobarea Comisiei Europene pentru un amplu plan de restructurare și decarbonare.
Planul de restructurare: Un ajutor de stat controversat și obiective ratate
Situația financiară gravă a Complexului Energetic Oltenia a dus la acordarea, în februarie 2020, a unui împrumut de urgență de circa 251 de milioane de euro din partea statului român. Acest ajutor de stat, permis temporar de legislația europeană, a necesitat prezentarea unui plan credibil de restructurare pentru ca CEO să redevină viabilă pe termen lung. În decembrie 2020, compania a trimis către Comisia Europeană un plan de restructurare ce prevedea închiderea etapizată a unor capacități de producție și exploatări miniere, precum și investiții în unități noi.
Planul, aprobat definitiv în ianuarie 2022, a fost sprijinit de un ajutor de restructurare de până la 2,66 miliarde de euro. Însă, în decembrie 2025, România a notificat Comisia Europeană solicitând majorarea ajutorului la 2,86 miliarde de euro și prelungirea implementării planului până în 2029. Autoritățile au invocat imposibilitatea finalizării investițiilor noi în calendarul inițial și riscuri pentru securitatea energetică. Comisia Europeană a deschis o investigație, primele concluzii fiind nefavorabile, punând sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a companiei și rezonabilitatea duratei extinse a planului.
Execuția planului: Progrese parțiale, blocaje majore
Evaluarea Comisiei Europene indică o îndeplinire parțială a obiectivelor planului de restructurare. Au fost dezafectate patru unități de producție pe lignit și două cariere miniere, iar externalizarea sucursalei Craiova a fost finalizată. Au fost înființate societăți cu scop special pentru proiectele de energie regenerabilă, iar modificările de capital au fost implementate.
Cu toate acestea, obiective importante au rămas neîndeplinite sau întârziate. Reducerea personalului nu s-a realizat, emisiile de CO₂ au crescut, iar șapte din cele nouă cariere miniere vizate pentru închidere până la sfârșitul anului 2025 rămân deschise. Cele mai semnificative întârzieri vizează investițiile în capacități noi: opt parcuri fotovoltaice și două centrale pe gaz, cu punerea în funcțiune estimată acum între 2026 și 2029. În patru ani, CEO nu a reușit să înființeze nicio capacitate nouă de producție funcțională conform planului.
PSD blochează închiderea, Comisia Europeană avertizează
Un obstacol major în calea decarbonizării îl reprezintă modificările legislative promovate de PSD, care impun ca nicio capacitate pe lignit sau huilă să nu fie închisă înainte de punerea în funcțiune a unor capacități noi cu emisii reduse de carbon. Această prevedere condiționează scoaterea din exploatare de realizarea investițiilor asumate prin Planul de restructurare al CEO.
România nu poate modifica unilateral termenele de închidere convenite cu Comisia Europeană, iar orice prelungire sau amânare necesită aprobarea acesteia. Menținerea în funcțiune a grupurilor pe cărbune fără acordul Comisiei Europene riscă deschiderea unei noi investigații privind ajutorul de stat acordat CEO, cu posibilitatea recuperării integrale a acestuia. Nerespectarea calendarului de decarbonare, inclus și în PNRR, poate duce la suspendarea sau reducerea unor plăți.
Sursa: G4Media
