Conform Mediafax: Nivelul istoric scăzut al Dunării la Cernavodă a declanșat o mobilizare rapidă a autorităților, cu scopul de a asigura funcționarea optimă a centralei nuclearelectrice. Un Comitet Interministerial a analizat joi, în teren, mai multe soluții menite să mențină nivelul apei necesare prizei de răcire.
Din comitet fac parte reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și Universitatea Tehnică de Construcții București, beneficiind și de sprijinul MAI, DSU și al specialiștilor din MApN. Se anticipează că soluțiile vor fi implementate în săptămânile următoare, iar un raport final este așteptat în jurul datei de 13 septembrie 2026.
Dragarea Dunării, prima opțiune luată în calcul
Dragarea canalului este considerată intervenția cea mai rapidă, având potențialul de a reechilibra distribuția apei la bifurcația Bala. În prezent, 85% din debit se îndreaptă spre brațul Bala, în timp ce doar 15% ajunge pe Dunărea veche. Prin dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime de minim 2 metri, se speră ca un volum mai mare de apă să fie redirecționat spre Cernavodă. Acest lucru ar putea contribui și la menținerea nivelului de aluviuni pe noul canal.
Principalul obstacol în calea lucrărilor de dragaj îl reprezintă nivelul foarte scăzut al apei, care prezintă riscul blocării navelor în bancuri de nisip sau utilizării unor ambarcațiuni cu pescaj redus, mai puțin performante. De asemenea, mobilizarea utilajelor necesare este îngreunată de condițiile hidrologice. Zonele vizate pentru dragaj includ bifurcația Dunăre-canal CNE și zonele din amonte, cu prioritate pe kilometrii 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în zona Bala.
Soluții hidrotehnice pentru dirijarea curgerii
În apropierea podului de la Cernavodă au fost deja amplasate și ancorate barje pe o lungime de 200 de metri, dispuse perpendicular pe malul stâng. Scopul este de a devia curentul către șenalul navigabil, în direcția prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Această măsură, menită să simuleze un epiu permanent, va fi monitorizată prin măsurători, putând fi ajustată sau retrasă oricând.
La debitele scăzute actuale, barjele vizează în principal dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva sedimentării. În paralel, se ia în considerare construirea unui dig scurt de piatră, un epiu, în aval de podul de la Cernavodă. Acesta, cu o lungime de aproximativ 150 de metri, va fi vizibil deasupra apei și va avea rolul de a ghida apa spre partea mai adâncă a fluviului, unde se află canalul navigabil și priza de apă a centralei.
Dig mobil și pompe, măsuri suplimentare pentru răcirea centralei
Pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei, se analizează măsuri pentru conservarea apei și suplimentarea debitului necesar procesului de răcire prin pompare. Soluția implică instalarea unui dig mobil, gonflabil sau tubular, care să asigure un nivel minim, dar suficient pentru funcționarea sistemelor de răcire.
Pompe instalate pe barje sau pontoane plutitoare ar urma să preia sarcina asigurării nivelului și debitului necesar. În situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră poate fi utilizată prin sistemul de pompare. Centrala nucleară de la Cernavodă dispune, de altfel, de echipamente de rezervă, inclusiv pompe și generatoare de mare putere, capabile să asigure răcirea optimă chiar și în condiții extreme, când nivelul apei pe Dunăre ar ajunge la 1,05 metri. În astfel de scenarii, răcirea s-ar face în circuit închis, cu aport de apă demineralizată provenită din propriul sistem de tratare.
Sursa: Mediafax
