Conform Cursdeguvernare.ro: Fostul comisar european Thierry Breton a declarat, luni, că sosirea ilegală a mii de persoane din Maroc în exclava spaniolă Ceuta „îndeplinește toate criteriile unui atac hibrid”, solicitând investigarea originii acestei acțiuni de către Bruxelles. Breton a subliniat într-un interviu acordat ziarului belgian Le Soir, preluat de Agerpres, că evenimentele de la Ceuta nu reprezintă o simplă criză a migrației, ci mai degrabă „o operațiune”.
Conform fostului comisar, mobilizarea a aproximativ 72.000 de persoane nu a fost întâmplătoare, ci constituie un „atac hibrid”. Acesta a definit un astfel de atac ca o acțiune coordonată ce combină resurse militare, informaționale, cibernetice și migratorii, operând la limita conflictului deschis, cu scopul de a slăbi un adversar fără a oferi un pretext de război. „Ceea ce s-a întâmplat în Ceuta pe 30 și 31 iulie îndeplinește toate cerințele”, a explicat Breton.
Precedente de atacuri hibride la granițele UE
Thierry Breton a comparat situația din Ceuta cu evenimente anterioare, precum cele de la granița estică a Uniunii Europene. El a amintit de cazul din 2021, când guvernul președintelui belarus Aleksandr Lukașenko a fost acuzat că a organizat transferul a 17.500 de persoane care au încercat să treacă granița poloneză, prin eliberarea de vize frauduloase cetățenilor irakieni și sirieni. De asemenea, în noiembrie 2023, aproximativ 1.000 de migranți au fost transferați de către Rusia către granița finlandeză pe parcursul a trei luni.
În ambele cazuri, Uniunea Europeană, NATO și statele afectate au catalogat aceste operațiuni drept atacuri hibride, iar Breton consideră că Ceuta se încadrează „exact în aceeași paradigmă”. El a observat că Marocul nu a acționat conform obișnuinței, adică să oprească migranții la distanță de frontieră.
Fostul comisar a indicat posibilitatea unor factori precum „presiunea algoritmică din partea actorilor privați sau semipublici, al căror scop este să testeze reziliența europeană și să profite de aceasta” sau un potențial „semnal statal îndreptat către Madrid sau Bruxelles într-un moment specific al unei negocieri bilaterale delicate”. Breton a reamintit că precedentele din Belarus și Rusia au demonstrat cum presiunea migrației poate fi exploatată pentru obținerea de concesii politice, precum ridicarea sancțiunilor sau obținerea de subvenții. Prin urmare, el consideră că întrebarea „Cine a beneficiat de pe urma a ceea ce s-a întâmplat în Ceuta?” merită o analiză atentă din partea autorităților competente. Singura ipoteză pe care Breton o exclude categoric este cea a întâmplării, având în vedere organizarea aparentă din spatele mobilizării pe rețelele sociale.
Investigație UE pentru identificarea actorilor din spatele crizei de la Ceuta
Breton a cerut o investigație amănunțită, prin utilizarea instrumentelor europene, în special a Legii privind serviciile digitale (DSA). Aceasta permite accesarea datelor de pe platformele online pentru a investiga riscurile sistemice, iar Breton consideră Ceuta un astfel de risc. El a propus ca platforme precum Meta, TikTok, X și YouTube să furnizeze datele referitoare la conturile și conținutul care au amplificat campania. Articolele 34, 35 și 36 din DSA obligă aceste platforme să evalueze și să atenueze astfel de riscuri.
De asemenea, Breton a sugerat crearea unei comisii de anchetă în Parlamentul European și intensificarea colaborării între serviciile de informații europene. Pentru a preveni astfel de atacuri pe viitor, el a solicitat creșterea personalului Centrului European pentru Transparență Algoritmică din Sevilla și acordarea unui mandat operațional pentru avertizarea timpurie a mobilizărilor coordonate cu scopuri hibride. El a avertizat că evenimentele de la Ceuta marchează „începutul unui ciclu nou”.
Un studiu publicat de expertul spaniol în securitate Jose Maria Gil Garre detaliază o campanie coordonată pe rețelele sociale, desfășurată între 15 iunie și 2 august, care a precedat valul de migrație spre Ceuta. Mesajele au fost difuzate pe TikTok, Facebook, X și Instagram, precum și prin WhatsApp, cu implicarea unor conturi din Maroc, Algeria, Tunisia, Franța și Statele Unite. Narațiunea falsă, care susținea că intrarea în Ceuta ar garanta șederea în Spania, a fost amplificată pe aceste platforme, transformând o decizie judecătorească într-un pretext pentru migrație în masă.
Cronologia campaniei social media indică o fază narativă inițială, urmată de apariția unor hărți și instrucțiuni logistice. Până la sfârșitul lunii iulie, activitatea digitală a atins intensitatea maximă, cu schimburi de informații despre ore, puncte de întâlnire și echipament. Un grup public de mesagerie cu prefix algerian a fost identificat ca un nod important pentru coordonarea logistică. Uniunea Europeană, Meta și TikTok au convenit recent să creeze un canal dedicat schimbului de informații pentru a detecta și reduce dezinformarea legată de criza migrației.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
