Contagiune din Suedia în Franța: Europa, sub umbre noi

Conform HotNews: Succesul AfD și unda de șoc în Europa

Victoria partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt continuă să genereze discuții aprinse, primind chiar aprecieri din partea Kremlinului. Kirill Dmitriev, emisar prezidențial al Moscovei, a catalogat succesul AfD drept o „victorie istorică” ce „umilește aroganța, îngustarea mentală, instinctul de război, stupiditatea și ipocrizia coaliției guvernamentale germane discreditate”. În acest context, poziția față de Moscova devine un factor crucial în evaluarea ascensiunii forțelor de dreapta la nivel european, subliniază cotidianul italian La Stampa, citat de Rador Radio România.

În Germania, atenția se mută rapid către alte teste electorale programate în mai puțin de două săptămâni. Pe 13 septembrie, vor avea loc alegeri regionale în Mecklenburg-Pomerania de Vest, regiune unde AfD ar putea deveni, în premieră, cel mai mare partid. Două zile mai târziu, pe 20 septembrie, scrutinul va avea loc în orașul-land Berlin.

Spectrul dreptei radicale pe scena europeană

Pe harta politică a Uniunii Europene, Suedia va deschide seria scrutinelor importante pe 13 septembrie. Aici, Democrații Suedezi (SD), afiliat grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), alături de Frații Italiei și PiS din Polonia, reprezintă principala forță de dreapta. Condus de Jimmie Akesson, SD se așteaptă să obțină rezultate similare celor din urmă cu patru ani, când au devenit decisivi pentru formarea guvernului de centru-dreapta condus de Ulf Kristersson, asigurând sprijin extern. Totuși, un raport recent al organizației Expo a relevat legături ale unui oficial SD cu cercuri pro-ruse, adăugând un element de incertitudine.

Anul 2027 marchează o altă bornă importantă pe scena politică europeană, cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța programat pe 18 aprilie, urmat de al doilea tur pe 2 mai. Întrebarea principală vizează cine va contesta în turul doi formațiunea Rassemblement National, un aliat european al Ligii italiene și al partidului Fidesz al lui Viktor Orban. În spatele figurii cunoscute a lui Marine Le Pen, care s-a arătat sceptică față de sprijinul pentru Kiev, se profilează Jordan Bardella, președintele partidului și, în practică, candidatul la președinție, în condițiile în care Le Pen este implicată într-un caz privind asistenții parlamentari.

Finlanda va fi de asemenea chemată la urne pe 18 aprilie, pentru alegeri parlamentare. Aici, dreapta radicală, prin Partidul Adevărații Finlandezi (ECR), face parte din coaliția guvernamentală de centru-dreapta condusă de premierul Petteri Orpo. Acest partid deține portofolii cheie precum Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe, gestionate de liderul partidului și vicepremier, Riikka Purra. Sondajele indică o ușoară scădere pentru Adevărații Finlandezi față de cel mai bun rezultat din istoria lor, de 20%, obținut la ultimele alegeri, situându-se acum în jurul valorii de 16%.

Perspective electorale în Spania și Polonia

Până la sfârșitul verii anului 2027, Spania va fi și ea subiectul unui scrutin electoral. Există un risc real ca Pedro Sanchez, unul dintre puținii prim-miniștri socialiști rămași în UE, să părăsească guvernul după peste opt ani. Această situație este influențată nu doar de declinul PSOE și al partenerilor săi, ci și de creșterea formațiunii Vox (Patrioții) în sondaje, care se apropie de 17% din intențiile de vot. Astfel, partidul condus de Santiago Abascal ar fi aproape de a avea forța necesară pentru a forma o coaliție cu Partidul Popular, ambele formațiuni fiind stimulate recent de impactul crizei migrației din Ceuta.

Polonia va încheia anul electoral, cu alegeri așteptate până în toamna anului 2027. Competiția dintre coaliția pro-europeană condusă de Donald Tusk și Partidul Lege și Justiție (PiS, ECR) ar putea fi marcată de dinamici noi. Pe lângă disputele interne din PiS, unde fostul premier Mateusz Morawiecki și-a lansat propriul partid, se observă o creștere explozivă a unor forțe de extremă dreapta. Confederația Coroanei Poloneze, deschis pro-rusă, se menține în jur de 9%, în timp ce Confederația Libertății și Independenței (Konfederacja), condusă de Slawomir Mentzen și Krzysztof Bosak, este cotată la aproximativ 14% în ultimele sondaje.

Sursa: HotNews

Redacția RadarPress

Autor

Materiale de sinteză realizate de echipa RadarPress pe baza surselor citate în text, cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, verificate editorial înainte de publicare.

Lasa un comentariu