Românii ar putea beneficia de conturi speciale de investiții pentru pensie, cu avantaje fiscale, conform unui proiect de lege depus la Senat. Inițiativa, inspirată din modele existente în alte state, vizează încurajarea economisirii pe termen lung. Economiștii atrag însă atenția asupra unor posibile deficiențe, în special lipsa unui plafon pentru contribuții, aspect care ar putea genera inechități și distorsiuni pe piață.
Principiul de funcționare al conturilor de investiții pentru pensie
Proiectul prevede înființarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP), un mecanism voluntar prin care orice persoană cu venituri impozabile poate economisi și investi pentru perioada pensionării. Conturile vor fi administrate de societăți de servicii de investiții financiare, iar titularii vor avea libertatea de a alege instrumentele financiare în care doresc să investească, de la acțiuni și obligațiuni până la ETF-uri și alte produse financiare. Investițiile pot fi realizate inclusiv pe piețe din statele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Un element central al proiectului îl reprezintă regimul fiscal avantajos: câștigurile din investiții, inclusiv dividendele, dobânzile și creșterile de capital, nu vor fi impozitate pe durata acumulării.
Există două opțiuni fiscale propuse: contribuții deductibile, impozitate la momentul retragerii, sau contribuții realizate din venituri deja impozitate, caz în care retragerea la pensie nu va mai fi impozitată. Fondurile acumulate rămân în proprietatea titularului și pot fi retrase la pensionare sau în situații speciale. În cazul decesului, sumele sunt transmise moștenitorilor. Inițiatorii proiectului argumentează că măsura este necesară în contextul presiunilor tot mai mari asupra sistemului public de pensii, generate de raportul tot mai dezechilibrat dintre numărul de angajați și cel de pensionari.
Avertismentul economistului dragoș cabat: lipsa plafonului
Economistul Dragoș Cabat a subliniat că mecanismul propus nu este unul nou și funcționează deja în economiile dezvoltate, precum Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. „Există astfel de mecanisme și în Marea Britanie, unde se numesc conturi ISA. În Statele Unite există, de asemenea, sisteme similare, iar ele sunt răspândite cam în toată Europa. Sunt, practic, conturi de acumulare pentru pensie, în care depui sume de bani care beneficiază de avantaje fiscale, în sensul că veniturile din dividende sau creșteri de capital nu sunt taxate,” a explicat acesta.
Cu toate acestea, domnul Cabat a atras atenția asupra unei lacune majore: lipsa unui plafon pentru contribuții. „Ce nu am văzut în acest proiect de lege, și este o lipsă majoră, este o limită pentru aceste contribuții. Nu este specificat nicăieri dacă există un plafon anual: 10.000 de euro, 50.000 sau 100.000 de euro.” Potrivit acestuia, lipsa unei limite poate crea dezechilibre serioase. „Dacă lași aceste conturi fără limită, nu este corect. Persoanele cu venituri foarte mari ar putea depune sume foarte mari, chiar milioane de euro, care nu ar mai fi taxate. Astfel ajungem la o situație în care unii contribuabili sunt taxați, iar alții nu.”
Implicații pentru piața de capital și necesitatea clarificărilor fiscale
Economistul a avertizat că absența unui plafon ar putea afecta chiar funcționarea pieței de capital. „Această limitare este esențială, pentru că altfel ar dispărea investițiile obișnuite pe piața de capital. De ce să investesc direct, plătind taxe, când pot face același lucru printr-un astfel de cont și să evit impozitarea? Este, deci, o scăpare importantă.” Domnul Cabat a menționat, de asemenea, neclarități legate de regimul fiscal. „Există și unele neclarități legate de regimul fiscal. De exemplu, în forma actuală apare că anumite contribuții nu sunt deductibile la stabilirea impozitului, ceea ce este contradictoriu cu scopul unui astfel de mecanism. Ideea este tocmai să existe un avantaj fiscal clar.”
În opinia sa, România ar fi putut prelua modele deja existente, precum cel din Marea Britanie, unde limita anuală este de aproximativ 25.000 de euro. „Inițiativa este, per ansamblu, una bună, dar are aceste lipsuri. Aceasta este principala modificare care ar trebui făcută: introducerea unui plafon anual clar pentru contribuții și clarificarea regimului fiscal. Fără aceste elemente, sistemul poate fi ușor distorsionat.” Propunerea legislativă a fost depusă la Senat și așteaptă dezbateri.
