Economia României se confruntă cu un nou model de creștere, bazat pe investiții, în timp ce consumul intern încetinește. Analiza datelor Eurostat arată că România se diferențiază de alte state UE prin dezechilibre externe persistente și o structură de creștere mai volatilă.
Potrivit datelor europene, consumul este principalul motor de creștere în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, contribuția negativă a exportului net (diferența dintre exporturi și importuri) este mai mare în România decât media europeană. Asta înseamnă că o parte din consumul românesc generează PIB în alte țări, nu în România.
Consumul intern, în frânare
În 2025, contribuția consumului la creșterea economică a României a fost de zero puncte procentuale, conform Eurostat. Această cifră contrastează puternic cu media europeană, unde consumul a contribuit cu 1,2 puncte procentuale la creștere.
În anii anteriori, România se remarca prin contribuția importantă a consumului la avansul PIB. Chiar și în anul pandemiei, contribuția negativă a fost la jumătate față de media UE. În 2023, când efectele războiului au afectat consumul european, contribuția consumului românesc la creștere a fost de patru ori mai mare decât media UE.
Rezultatele din 2025 contrastează cu evoluțiile din regiune. Consumul în Polonia a contribuit cu 3,1 puncte procentuale la creștere. Chiar și în Ungaria, țară afectată de criză financiară, consumul a înregistrat o contribuție pozitivă de 2,1 puncte procentuale.
Investițiile, un motor de creștere peste medie
În ceea ce privește investițiile, România înregistrează performanțe peste media europeană. Economia românească, aflată într-un proces de recuperare a decalajelor, beneficiază de investiții.
Cu toate acestea, investițiile nu par să compenseze pe deplin efectele negative ale importurilor. În 2025, contribuția investițiilor (formarea brută de capital fix) a fost de 1,1 puncte procentuale, aproape dublu față de media UE.
România se remarcă pozitiv comparativ cu Polonia, unde investițiile au generat contribuții mai mici la avansul PIB. Exporturile de bunuri și servicii au adus 1,4 puncte procentuale la creștererea economică de anul trecut, dar importurile au diminuat cu 2 puncte procentuale. Contribuția exportului net a fost de -0,6 puncte procentuale.
Volatilitatea, o caracteristică a economiei românești
În economia românească, stocurile, adică mărfurile produse dar nevândute, joacă un rol important. Contribuția stocurilor la creșterea economică a României a oscilat, reflectând o volatilitate mai mare decât în alte state membre.
În 2023, contribuția negativă a stocurilor la PIB a fost de două ori mai mare în România decât în UE. În 2021, contribuția pozitivă a fost aproape dublă față de media europeană.
Datele Eurostat arată că, în timp ce consumul încetinește, investițiile și exporturile joacă un rol din ce în ce mai important în economia românească.
