Criza politică riscă să arunce România într-o spirală economică periculoasă, avertizează economiștii. Instabilitatea politică recentă, alimentată de tensiuni în coaliția de guvernare, ar putea duce rapid la creșterea cursului valutar și la majorarea dobânzilor, afectând direct buzunarele românilor. Moneda europeană a depășit deja pragul de 5,10 lei, iar experții se tem de o depreciere accelerată a leului.
Efectele imediate ale instabilității: curs valutar și credite mai scumpe
Profesorul de economie Cristian Păun subliniază că România este vulnerabilă din cauza dependenței de finanțare externă. Jumătate din datoria publică este externă, ceea ce înseamnă că țara este dependentă de finanțatorii internaționali. O criză politică, suprapusă peste contextul economic global tensionat, poate avea efecte rapide. „Creditorii se vor uita foarte circumspect la tine și îți vor crește dobânda. Probabil că va crește dobânda imediat, un punct procentual, va crește și dobânda pe piața internă. Ceea ce înseamnă că automat cetățenii vor plăti rate mai mari”, explică Păun.
Efectele nu se vor limita la finanțarea statului. Economistul avertizează că populația va resimți imediat impactul: „Va crește și ROBOR sau IRCC, pentru că statul se finanțează foarte mult și de pe piața internă”. Presiunea asupra cursului valutar se va intensifica dacă statul va fi nevoit să cumpere valută pentru plata datoriilor externe. „Statul, pentru a-și plăti ratele externe, va veni, va emite lei și va cumpăra valută de aici. Asta va duce automat la o creștere de curs de schimb”. Păun estimează că, într-o criză prelungită, cursul de schimb ar putea ajunge la 5,3–5,4 lei. În scenariul cel mai pesimist, cu România retrogradată la categoria „junk”, cursul ar putea depăși 6–7 lei.
Investitorii străini, reticenți: riscul de a pierde credibilitatea
Pe termen lung, pierderea credibilității poate afecta investițiile. „Odată ce-ți pierzi credibilitatea, investitorii nu se vor mai uita atât de bine la tine. Și așa avem o problemă cu investitorii străini și cu investitorii locali”, afirmă economistul. Lipsa predictibilității politice este considerată un risc major în acest moment.
Comparațiile cu Bulgaria sunt respinse de Păun. Acesta subliniază diferențele majore dintre cele două economii, inclusiv apartenența Bulgariei la zona euro și existența unui consiliu monetar. Bulgaria nu se confruntă cu problemele de deficit excesiv, stagnare economică și inflație persistentă pe care le are România.
Perspective sumbre: posibila criză economică similară cu cea din 2009
Economistul anticipează riscul unei crize economice comparabile cu cea din 2009, dar cu efecte potențial mai severe. „Riscul este foarte mare, pentru că acum avem datorie publică aproape de 60% din PIB și deficite mult mai mari ca valoare absolută. Este nevoie de politicieni curajoși, care să fie puși pe muncă și să facă ceea ce și-au asumat, pentru că altfel riscăm să împingem România într-un haos economic greu de controlat”, avertizează Păun.
Deficitul bugetar al României pentru 2025 a fost estimat la 7,65%, iar Fondul Monetar Internațional anticipează o creștere economică modestă de 0,7% pentru acest an.
Sursa: Digi24
