Serviciul de gardă în spitalele românești, un angrenaj complex și controversat în 2026
Serviciul de gardă continuă să fie un pilon esențial al sistemului medical românesc, asigurând asistența pacienților în afara orelor de program. În 2026, modul de organizare și remunerarea medicilor de gardă ridică în continuare semne de întrebare, mai ales din cauza diferențelor semnificative dintre garda obligatorie și cea efectuată suplimentar. O radiografie a sistemului relevă atât aspecte pozitive, cât și nemulțumiri ale cadrelor medicale.
În contextul specific al sistemului de sănătate, programul standard al unui medic este de aproximativ șapte ore pe zi. Însă, activitatea medicală nu se încheie odată cu finalizarea programului, iar intervalul rămas până a doua zi este acoperit prin gărzi. Acestea se organizează în spitalele cu paturi, având rolul de a asigura continuitatea actului medical. În zilele de weekend sau de sărbătoare legală, o gardă poate dura 24 de ore.
Organizarea specifică a gărzilor în sistemul medical
Numărul liniilor de gardă variază în funcție de tipul unității medicale și de capacitatea acesteia. În spitalele universitare, raportul este de o gardă la 40 de paturi, în timp ce în spitalele de specialitate poate ajunge la una la 150 de paturi. Unitățile care includ structuri de urgență, precum UPU sau SMURD, beneficiază de linii suplimentare, adaptate volumului de cazuri.
Pentru înființarea unei linii de gardă într-o specialitate, este necesar un minim de patru medici încadrați, cu excepții pentru anumite domenii, cum este ATI. În unitățile unde există linii de gardă, medicii sunt incluși în program. În mod obișnuit, aceștia efectuează aproximativ 18 ore de gardă pe lună. În spitalele de boli cronice sau sanatorii, timpul poate ajunge la 38 de ore. Gărzile suplimentare sunt opționale și se realizează prin contracte separate, medicii având libertatea de a le accepta sau nu. Există și categorii scutite de gărzi, cum sunt medicii cu anumite afecțiuni, femeile însărcinate sau cele care alăptează.
Remunerația, un punct sensibil
Diferența majoră în ceea ce privește activitatea de gardă apare la nivelul remunerației. Gărzile incluse în programul normal nu sunt plătite separat, fiind acoperite de salariul de bază. În schimb, gărzile suplimentare sunt remunerate cu până la 75% în zilele lucrătoare și cu până la 100% în zilele de repaus sau sărbători.
Problema semnalată de medici ține de baza de calcul. Tariful orar folosit pentru plată a rămas la nivelul anului 2018, din cauza unor derogări legislative repetate. Această situație generează nemulțumiri în rândul cadrelor medicale, care consideră că munca suplimentară nu este recompensată corespunzător.
Impactul asupra vechimii în muncă
Orele de gardă, indiferent de tip, sunt considerate vechime în muncă și în specialitate. Cu toate acestea, calculul nu ține cont de numărul de ore efective. „Vechimea în muncă se calculează în zile, nu în ore. Deci faptul că eu muncesc 12 ore pe zi, la vechime mi se calculează o zi”, a explicat medicul Alexandru Rogobete.
Acest sistem face ca volumul mare de muncă din gărzi să nu se reflecte direct în vechimea profesională. Diferențele de plată și modul de organizare mențin subiectul gărzilor în centrul dezbaterii din sistemul sanitar.
Conform declarațiilor recente, autoritățile analizează posibile ajustări ale cadrului legal pentru a remedia aceste dezechilibre și a îmbunătăți condițiile de lucru ale medicilor.
Sursa: Doctorulzilei.ro
