Conform Descopera: Oniomania, sau dependența de cumpărături: când shoppingul devine un refugiu
Pentru mulți, cumpărăturile reprezintă o activitate recreativă sau o modalitate de a se relaxa. Însă, pentru unii, acestea se transformă într-un refugiu emoțional, un impuls greu de controlat, care scapă de sub controlul rațional. Cumpărăturile nu mai răspund unei nevoi reale, ci încearcă să umple un gol emoțional, o stare de anxietate sau tristețe. Psihologii numesc acest comportament oniomanie, cunoscută și sub denumirea de tulburare de cumpărături compulsive.
Deși nu este recunoscută ca un diagnostic distinct în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5), numeroase cercetări o încadrează ca o formă de dependență comportamentală. Aceasta se manifestă prin pierderea controlului, preocupare excesivă pentru actul de a cumpăra și consecințe negative semnificative asupra vieții personale și financiare.
Semnele care indică o dependență de cumpărături
Există o serie de indicatori care pot sugera o predispoziție către oniomanie. Aceștia includ accesarea frecventă a site-urilor de cumpărături, aparent pentru a „doar admira”, dar care culminează cu plasarea unor comenzi. De asemenea, apariția impulsului de a cumpăra un obiect pentru a ajuta pe cineva, chiar dacă nu este o responsabilitate personală și resursele financiare sunt limitate, poate fi un semnal de alarmă.
Dificultatea în a refuza oferte, în special cele promoționale sau cu termen limitat, este un alt element frecvent întâlnit. Cumpărăturile pot aduce o alinare temporară, imediat urmată de sentimente intense de vinovăție. Acumularea de obiecte nefolosite, păstrate sub pretextul unei nevoi viitoare, dar uitate ulterior, este, de asemenea, o caracteristică.
Persoanele afectate se raportează constant la ceilalți, simțind că nu posedă niciodată suficient pentru a atinge satisfacția. Cheltuirea excesivă, apariția datoriilor și sacrificarea altor nevoi esențiale pentru a acoperi costurile achizițiilor sunt, de asemenea, indicatori importanți.
Reclamele, postările din social media sau imaginile inspiraționale pot declanșa instantaneu impulsul de a cumpăra, iar receptivitatea la mesajele de marketing devine extrem de ridicată. Se recurge frecvent la justificări iraționale, precum „merit asta” sau „o să-mi fie util”, chiar și în fața evidenței contrare. Încercările de a renunța la acest comportament sunt adesea sortite eșecului pe termen lung. În relații, poate apărea tentația de a demonstra afecțiune prin cadouri constante, ca o modalitate de a câștiga aprecierea celorlalți. Ascunderea achizițiilor de către parteneri sau minciunile în acest sens sunt, de asemenea, frecvente.
Cauzele și mecanismele din spatele dependenței
Dezvoltarea oniomaniei nu este cauzată de un singur factor, ci de o combinație complexă. Psihologii indică stima de sine scăzută, nevoia de validare, anxietatea, depresia, impulsivitatea și expunerea constantă la medii promoționale ca potențiali factori declanșatori. De asemenea, experiențele din copilărie, în care afecțiunea a fost asociată cu darurile materiale, pot contribui la formarea acestui tipar.
Pentru multe persoane, cumpărăturile devin o strategie temporară de a umple un gol emoțional. Senzația de satisfacție este efemeră, iar ciclul compulsiv se reia rapid. Mecanismul prin care creierul caută recompensa și alinarea emoțională ajunge să fie asociat puternic cu actul cumpărării, transformându-l într-un tipar comportamental consolidat. Impulsul de a cumpăra activează circuite cerebrale similare celor implicate în alte comportamente recompensatoare, prin eliberarea dopaminei.
Strategii de depășire și recuperare
Primul pas în gestionarea oniomaniei este conștientizarea impulsului înainte de a acționa. În momentul în care apare dorința de a cumpăra ceva, este utilă o auto-analiză: ce emoție se încearcă, de fapt, a fi calmata? Stresul, plictiseala, singurătatea sau anxietatea pot fi motivele. Adesea, o scurtă pauză și o activitate alternativă, precum o plimbare, pot diminua intensitatea impulsului.
Recunoașterea progresului este esențială, chiar și în cazul unor săptămâni fără episoade compulsive. Este importantă analiza factorilor care au generat tentația și a strategiilor folosite pentru a rezista. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) s-a dovedit eficientă în reducerea cumpărăturilor compulsive, ajutând la modificarea tiparelor de gândire și comportament.
Căutarea sprijinului din partea prietenilor de încredere sau alăturarea unor grupuri specializate pot oferi un suport valoros. Nu există nicio rușine în a cere ajutor, iar procesul de recuperare este mai ușor atunci când nu este parcurs singur. Cu timpul, impulsurile pot deveni mai rare și mai ușor de gestionat, permițând o tranziție către alegeri conștiente, bazate pe necesități și scopuri clare, nu pe impulsuri.
Sursa: Descopera
