Curtea de Apel București a respins cererea de anulare a numirii judecătorului CCR Mihai Busuioc, depusă de avocata AUR Silvia Uscov
Curtea de Apel București a respins miercuri cererea formulată de avocata Silvia Uscov, reprezentantă a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Aceasta solicitase instanței anularea hotărârii Senatului din iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la Curtea Constituțională a României (CCR). Decizia instanței a fost de a declara cererea ca fiind inadmisibilă din punct de vedere legal.
Inadmisibilitatea cererii de anulare
Instanța a motivat respingerea cererii, stabilind că solicitarea de anulare a unei hotărâri a Senatului nu intră în competența instanțelor judecătorești. Curtea de Apel a menționat explicit în soluție că cererea de suspendare a executării și cea de anulare a hotărârii Senatului, cu numărul 64/24.06.2025, sunt inadmisibile. În plus, instanța a admis cererea lui Mihai Busuioc de sesizare a CCR cu o excepție de neconstituționalitate. Aceasta vizează dispozițiile legale care stabilesc cadrul pentru atacarea actelor administrative în instanță.
Contestații și alte procese pe rol
Pe lângă dosarul recent încheiat, Curtea de Apel București mai are pe rol o altă acțiune inițiată de Silvia Uscov. Această cerere vizează anularea numirii judecătorului CCR Dacian Dragoș. Termenul pentru acest proces a fost stabilit pentru data de 5 mai. Într-o decizie anterioară, Curtea de Apel respinsese o cerere de suspendare a celor doi judecători. Amintim că Silvia Uscov a solicitat instanței anularea decretului prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător CCR. De asemenea, a cerut anularea hotărârii Senatului din 24 iunie 2025 referitoare la numirea lui Mihai Busuioc.
Argumentele avocatei și contextul juridic
În esență, avocata a argumentat că Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș nu ar îndeplini condiția privind vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numiți în funcție. Această dispută juridică are legătură cu decizia CCR privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. În februarie, Curtea Constituțională a stabilit că legea este constituțională, cu o majoritate de voturi.
