Autostrada Ploiești – Brașov, un proiect vechi de peste două decenii, rămâne blocat în faza de studii, deși este declarată prioritate în bugetul pentru perioada 2026-2029. Drumul, promis de nenumărate guverne, a devenit un simbol al eșecurilor din infrastructura românească, cu multiple promisiuni, dar puține realizări concrete.
Proiectul este intens studiat, dar construcția, practic, stagnează. Documentele oficiale relevă o istorie care începe cu mult înainte de 1989. Planurile inițiale datau din anii ’60, cu studii ale IPTANA care conturau o rețea de autostrăzi, unde axa București – Brașov era considerată prioritară.
Rădăcinile istorice și primele promisiuni
Necesitatea autostrăzii a fost identificată tehnic acum mai bine de o jumătate de secol. În 1967–1970, primele studii IPTANA o includeau într-o rețea națională de 3.200 km. După Revoluție, în 1990, Hotărârea de Guvern 947 reconfirma construcția autostrăzii. În 2002, se realiza primul Studiu de Fezabilitate modern pentru întregul traseu București – Brașov.
În anii 2000, autostrada a apărut explicit în programul de guvernare Năstase (2001–2004), alături de alte axe strategice. Deși au fost opt premieri și miniștri ai Transporturilor între anii ’90 și 2000, nu a fost demarat niciun proiect real. Primul tronson de „drum de mare viteză” deschis a fost București – Drajna, în 2004. Guvernul Tăriceanu (2005–2008) a promis finalizarea lucrărilor, dar România a acumulat doar 260 km de autostradă până la finalul mandatului. Guvernul Boc a propus 1300 km, dar a finalizat doar 234 km.
Episodul Șova-Ponta și promisiunile neonorate
Promisiunile cele mai sonore au venit în timpul guvernării Ponta. Dan Șova, ministrul pentru marile proiecte, a promis finalizarea autostrăzii Comarnic – Brașov până în 2016. Șova declara că se va „muta cu cortul” dacă nu va finaliza proiectul.
A treia licitație pentru autostrada de pe Valea Prahovei a eșuat. Șova a ajuns ulterior în închisoare, în timp ce autostrada rămâne doar un proiect pe hârtie. Victor Ponta, premier la acea vreme, a legat și el discursul său politic de autostradă, afirmând că dacă autostrada Comarnic – Brașov nu este gata până în 2016 „nu mai candidez”. Autostrada nu este gata, Ponta nu a fost parlamentar, dar și-a pregătit candidatura la președinție în 2024.
Un proiect blocat între studii și penalități
Contractul actual pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic este cu firma Consitrans, în valoare de aproximativ 46,5 milioane lei fără TVA. Inițial, proiectarea prevedea 30 de luni pentru studiul de fezabilitate și 12 luni pentru proiectul tehnic. La începutul lui 2026, după circa 60 de luni, studiul nu este finalizat, iar proiectul este blocat în faza investigațiilor geotehnice.
Consitrans a cerut un volum mare de foraje geotehnice, în timp ce CNIR consideră justificat un număr mai mic, generând un conflict contractual. În 2026, compania impune penalități de 4 milioane de lei proiectantului. Proiectul de buget pe 2026 prevedea zero lei pentru completarea studiului de fezabilitate, autoritățile invocând faptul că nu pot credita un contract blocat.
Asociația Construim România (ASCORO) a acordat autostrăzii A3 Ploiești – Brașov „premiul I” pentru cea mai mare nerealizare a anului 2025. ASCORO avertizează că menținerea blocajului produce pierderi mari. Organizația a cerut rezilierea contractului cu Consitrans. În 2024, Sorin Grindeanu spunea că autostrada ar putea fi gata în 2030, la „4 ani după lansarea licitațiilor pentru execuție”. Potrivit informațiilor, George Simion critică în mod constant eșecul acestui proiect.
