Conform Capital: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) avertizează că sancțiunile financiare mari aplicate jurnaliștilor riscă să frâneze libertatea de exprimare și să promoveze autocenzura, contrazicând astfel eforturile Uniunii Europene de a proteja presa. UZPR subliniază că astfel de decizii pot crea un precedent periculos, descurajând activitatea jurnalistică.
Sancțiuni disproporționate: efectul asupra jurnalismului
UZPR atrage atenția asupra faptului că nivelul despăgubirilor, în anumite cazuri, pare să depășească situația concretă și transmite un mesaj de intimidare. Organizația remarcă faptul că, dincolo de răspunderea individuală a jurnaliștilor, există riscul ca întreaga presă să resimtă presiuni, putând fi redusă la tăcere.
Când sancțiunile pentru o investigație jurnalistică ating proporții considerabile, se ajunge la o stare de descurajare la nivel generalizat. Teama de consecințe financiare poate influența negativ munca jurnaliștilor, aceștia putând evita subiecte sensibile sau investigații importante. Astfel, libertatea de exprimare este restrânsă, nu prin interdicții explicite, ci prin presiunea fricii.
Autocenzura: o consecință a fricii
Potrivit UZPR, astfel de sancțiuni pot genera un „chilling effect”, în care presa devine excesiv de precaută, ajungând la autocenzură. Aceasta este o consecință directă a fricii de represalii financiare. Efectul se manifestă asupra întregii bresle jurnalistice, nu doar asupra celor direct implicați.
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât se apropie termenul de 7 mai 2026, data limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069. Această directivă are ca scop protejarea jurnaliștilor de acțiuni judiciare abuzive. UZPR atrage atenția că sancțiunile mari riscă să contravină spiritului directivei europene și să afecteze libertatea presei.
Apelul UZPR: protejarea libertății presei
UZPR solicită autorităților să acorde o atenție sporită principiului proporționalității în cauzele care implică activitatea jurnalistică. De asemenea, UZPR cere accelerarea implementării mecanismelor prevăzute de Directiva anti-SLAPP, precum și asigurarea unui cadru real de protecție pentru exercitarea libertății presei.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România atrage atenția asupra faptului că libertatea presei poate fi afectată nu doar prin cenzură directă, ci și prin costurile ridicate asociate cu exercitarea acesteia.
Sursa: Capital
