În perioada în care Liviu Dragnea a condus Partidul Social Democrat (PSD), între 2016 și 2019, Curtea Constituțională a României (CCR) a emis o serie de decizii care au limitat accesul Serviciului Român de Informații (SRI) la dosarele de corupție. Aceste decizii au avut un impact major asupra desfășurării anchetelor penale, ducând la eliminarea unor probe importante.
Traseul deciziilor ccr
Până în anul 2016, interceptările telefonice erau autorizate de judecători, considerându-se infracțiunile de corupție o amenințare la siguranța națională. Acestea erau incluse în Strategia Națională de Apărare. După 2016, CCR a emis trei hotărâri cu efecte majore.
Decizia 51/2016 a exclus SRI din dosarele penale în calitate de „alt organ specializat al statului”. Decizia 26/2019 a declarat neconstituționale protocoalele dintre Parchetul General și SRI. Ulterior, Decizia 55/2020 a interzis utilizarea înregistrărilor obținute prin mandate de siguranță națională ca probe în procesele penale. Aceste decizii au condus la anularea probelor obținute în diverse dosare de corupție, inclusiv în dosarul Tel Drum.
În dosarul Tel Drum, procedura de cameră preliminară a fost suspendată timp de aproape doi ani, timp în care Înalta Curte a analizat legalitatea mandatelor de interceptare. Instanța supremă a constatat nelegalitatea a 31 de mandate de interceptare emise între 2007 și 2009. Aceste probe au fost anulate.
Echipele operative DNA-SRI și nulitatea probelor
La reluarea procedurii de cameră preliminară în dosarul Tel Drum, în februarie 2026, avocații au solicitat informații despre constituirea unor echipe operative DNA-SRI în acest caz. Apărătorii inculpaților au cerut Tribunalului București să adreseze cereri DNA și SRI pentru a clarifica cooperarea dintre cele două instituții. S-au solicitat detalii despre activitățile SRI în baza mandatelor de supraveghere tehnică.
De asemenea, s-a cerut clarificarea aplicării protocolului dintre DNA și SRI în acest caz, precum și verificări din partea Inspecției Judiciare privind existența echipelor operative. Totodată, SC Tel Drum SA a solicitat atașarea dosarului penal instrumentat de DNA și emiterea unei adrese către Biroul Local pentru expertize contabile și judiciare.
Următorul termen al procedurii de cameră preliminară în dosarul Tel Drum a fost stabilit pentru aprilie 2026.
Prejudiciul în dosarul tel drum
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, fapte ce s-ar fi petrecut între 2001 și 2017. Acuzațiile se referă la atribuirea unor contracte către firma Tel Drum SA.
Prejudiciul total în dosarul Tel Drum este estimat la peste 110 milioane de lei, echivalentul a peste 22 de milioane de euro. Prejudiciul include pagubele cauzate de abuzul în serviciu, afectarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și evaziune fiscală.
Conform rechizitoriului DNA, Liviu Dragnea este acuzat că ar fi inițiat, în 2001, constituirea unui grup infracțional organizat, cu scopul de a obține fonduri publice în mod fraudulos. Grupul ar fi fost structurat pe două paliere: funcționari publici și persoane din mediul de afaceri.
Activitatea infracțională ar fi implicat licitații publice, informații confidențiale și utilizarea unor societăți comerciale pentru a facilita transferul beneficiilor materiale. Conform DNA, Dragnea ar fi asigurat accesul la informații confidențiale din instituțiile statului.
În afara dosarului Tel Drum, Liviu Dragnea a fost implicat în dosarul Referendumului și în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. În 2021, fostul lider PSD a fost eliberat condiționat.
