Conform Bursa: Societatea românească, dintr-odată, specializată în hidrologie
România pare să fi descoperit o nouă categorie profesională pe scena publică: hidrologii de pe internet. După valurile de epidemiologi, strategişti militari, experţi în energie, politologi şi chiar meteorologi amatori, reţelele sociale sunt acum inundate de analize avizate privind debitele Dunării, necesarul de eliberare a apei din baraje, funcţionarea centralei nucleare de la Cernavodă şi comportamentul solului după ploi. Această proliferare de „experţi” contrastează puternic cu numărul restrâns de absolvenţi ai facultăţilor de profil.
Facultatea radiofonică versus Facultatea universitară
Generația actuală, spre deosebire de cea a autorului acestor rânduri, care creștea ascultând emisiunea radiofonică „Cotele apelor Dunării”, pare să fi absorbit informațiile esențiale despre hidrologie direct din mediul online. Deși acea emisiune era percepută ca o „pastilă de somn” eficientă pentru copiii vremii, autorul recunoaște că o atenție sporită ar fi putut deschide uși către cariere moderne pe platforme precum Facebook sau TikTok. Facultățile de profil din București, cum ar fi cele de Inginerie a Apelor și Dezvoltare Hidrotehnică, oferă anual doar câteva zeci de locuri bugetate, numărul total de locuri pe toate specializările din cadrul Facultății de Hidrotehnică neatingând, de obicei, o sută. Această cifră face dificilă explicarea avalanșei de „experți” care inundează spațiul virtual.
De la cota Dunării la cota opiniilor
O explicație plauzibilă pentru apariția bruscă a acestor „hidrologi” online este, paradoxal, fosta emisiune radio. Fie că discută despre nivelul fluviului, funcționarea centralelor hidroelectrice, Canalul Dunăre-Marea Neagră sau Centrala de la Cernavodă, internetul generează rapid sute de analize, formulate cu o siguranță care ar invidia orice comisie academică. Realitatea, însă, este mult mai complexă. Hidrologia implică studierea atentă a unor factori precum măsurători, serii istorice, modele matematice, debite, precipitații, infiltrații și gradul de saturație a solului, alături de zeci de variabile pe care majoritatea oamenilor nu le conștientizează.
Rețelele sociale au schimbat dinamica. Acum contează cine vorbește primul, nu neapărat cine știe. Numărul de distribuiri pare să fi luat locul experienței, iar o opinie suficient de categorică devine rapid „adevăr”, indiferent de argumente. Poate emisiunea radiofonică de odinioară a avut, și încă are, un rol didactic subtil: ne reamintește că Dunărea are propriile legi, iar natura nu ține cont de părerile noastre. Debitul nu crește sau scade în funcție de comentariile de pe Facebook, iar nivelul apei nu poate fi stabilit printr-un vot online.nÎnainte de a ne transforma cu toții în hidrologi, ar fi util să ascultăm vocile celor care au studiat ani de zile pentru a înțelege aceste fenomene complexe. Altfel, Dunărea își urmează cursul, în timp ce nivelul opiniilor atinge cote istorice.
Sursa: Bursa
