Conform Capital: Proteste în sistemul de apărare: Noua lege a salarizării, contestată dur
Proiectul noii legi a salarizării unitare a stârnit un val de nemulțumiri în rândul angajaților din sistemul de apărare și ordine publică. Sindicatele din Poliție avertizează că noile modificări legislative ar putea duce la diminuarea veniturilor angajaților cu sume considerabile, ajungând până la 1.500 de lei. Drept urmare, liderii sindicali au anunțat intenția de a protesta și de a contesta legea la Avocatul Poporului, acuzând guvernul că subminează siguranța națională.
Impactul asupra veniturilor și nemulțumirile sindicaliștilor
Vasile Zelca, președintele sindicatului, a exprimat îngrijorări cu privire la efectele aplicării acestei legi, subliniind că proiectul fragilizează un sector strategic într-un context geopolitic instabil. Sindicaliștii susțin că proiectul de lege nu asigură echitatea salarială, generând dezechilibre financiare majore pentru angajați. Modificările ar putea conduce la scăderi salariale de până la 1.500 de lei pentru o mare parte din personal.
Reprezentanții sindicali monitorizează drepturile salariale pentru angajații din domeniul sănătății (medici și asistenți din spitalele militare și ale Ministerului Afacerilor Interne), personalul din zona apărării și ordinii publice, dar și funcționarii publici din ministerele de resort. O problemă majoră este legată de includerea unei sume compensatorii, garantată prin lege doar până în 2031, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care aceasta va fi tratată din punct de vedere juridic, în special în ceea ce privește calculul sporurilor sau al pensiilor. Zelca a declarat că actuala lege, din 2017, este superioară variantei propuse de guvern.
Neglijarea riscurilor de securitate și pregătirea contestării legale
Liderii sindicali susțin că proiectul de lege ignoră riscurile de securitate națională, în contextul actual. Vasile Zelca a subliniat importanța de a trata cu seriozitate sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională asemenea sistemului de sănătate în timpul pandemiei. Un exemplu concret menționat de Zelca este reducerea drastică a soldei de grad pentru soldați, care ar putea avea efecte negative asupra moralului și eficienței personalului militar.
Sindicatele intenționează să conteste legea prin invocarea unor aspecte de neconstituționalitate, prin intermediul Avocatului Poporului și prin solicitări adresate partidelor parlamentare. Ei consideră că guvernul nu ține cont de implicațiile noilor reglementări asupra securității naționale, mai ales într-un moment în care țara se confruntă cu provocări la graniță.
Eșecul reformei în asigurarea echității salariale
Economiștii avertizează că proiectul de lege eșuează în asigurarea echității salariale, menținând venituri mari în instituții și autorități autonome. Proiectul prevede un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, dar nu include entități precum Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sau Banca Națională a României (BNR).
Profesorul de economie Bogdan Glăvan a precizat că legea salarizării este, prin definiție, o lege anti-economică, deoarece încearcă să stabilească raporturi fixe între valoarea muncii diverșilor salariați, aspect care nu corespunde realităților pieței. Grila de salarizare propusă evidențiază diferențe majore între demnitari și personalul de execuție.
Conform calendarului stabilit, noua lege ar trebui să fie adoptată până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din PNRR de 1 iulie 2026, urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Sursa: Capital
