Conform Digi24: Ministerul Finanțelor observă semne de stabilizare a economiei românești, în ciuda scăderii Produsului Intern Brut (PIB) în prima jumătate a anului 2026. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de perioada anterioară și a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu același trimestru din 2025. Cu toate acestea, autoritățile consideră că dinamica economică s-a temperat și indică o serie de factori pozitivi.
Printre acești factori, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene, o contribuție mai bună a exporturilor nete și scăderea deficitului extern și a inflației. Aceste elemente ar sugera o reechilibrare a economiei, după o perioadă marcată de provocări.
Investiții europene, motorul creșterii
Un argument central invocat de Ministerul Finanțelor pentru o perspectivă de stabilizare este evoluția pozitivă a investițiilor. În primele șase luni ale anului 2026, investițiile susținute din fonduri europene au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 42,5 miliarde de lei, față de 27,2 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce reprezintă un avans de 56%.
Această intensificare a investițiilor se reflectă și în sectorul construcțiilor, unde proiectele de infrastructură au continuat să aibă o evoluție favorabilă. Ministerul estimează că lucrările în domeniul transporturilor și energiei vor genera beneficii pe termen lung, inclusiv prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea capacității de producție internă.
Exporturile nete și deficitul extern, pe traiectorii pozitive
Pe lângă investiții, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu sfârșitul anului 2025. Această îmbunătățire este cauzată de o evoluție mai temperată a importurilor, concomitent cu o creștere a exporturilor.
În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deficitul comercial cu bunuri a scăzut, la rândul său, cu 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat doar o creștere marginală. Totuși, Ministerul Finanțelor atrage atenția că investițiile în derulare pot implica importuri de echipamente, ceea ce ar putea încetini temporar reducerea deficitului extern.
Inflația în scădere, dar riscuri persistă
Un alt indicator analizat este inflația. Rata anuală a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie 2026. Ministerul Finanțelor anticipează o accentuare a procesului de dezinflație începând din august, ca urmare a estompării efectelor de bază ale măsurilor fiscale adoptate anul trecut. La temperarea presiunilor asupra prețurilor contribuie și încetinirea consumului și a dinamicii salariale. Cu toate acestea, inflația rămâne la un nivel ridicat, iar tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale la energie continuă să reprezinte riscuri semnificative.
Ministerul Finanțelor consideră că perioada actuală de ajustare ar trebui să conducă la o transformare a modelului de creștere economică. Accentul se pune pe reorientarea de la o dependență excesivă de consum, alimentat de deficite fiscale și externe ridicate, către investiții, productivitate și competitivitate externă. Alexandru Nazare a subliniat că „creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”.
Sursa: Digi24
