Conform Antena 3: Seceta extremă din Europa, accentuată de încălzirea globală, face ca râuri vitale precum Dunărea și Rinul să atingă niveluri istorice scăzute, afectând transportul naval, agricultura și producția de energie. O analiză științifică sugerează că probabilitatea unor astfel de fenomene a crescut de până la 80 de ori din cauza atmosferei tot mai calde, care acționează ca un „aspirator” pentru rezervele de apă.
Conform cercetătorilor consorțiului World Weather Attribution (WWA), citați de The Guardian, o atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate și extrage apa din sol mult mai rapid. Astfel, condițiile favorabile secetei sunt acum de aproximativ 80 de ori mai probabile în Europa de Vest și de 40 de ori mai probabile în Europa de Est. Seceta nu mai este cauzată exclusiv de lipsa precipitațiilor, ci și de evaporarea accelerată a apei din râuri, lacuri, vegetație și sol, chiar și în perioadele ploioase.
Seceta dunăreană: deficit acumulat pe întregul bazin
Expertul meteo Ionuț Iancu explică faptul că actuala criză a Dunării este rezultatul unui deficit de apă acumulat pe întregul bazin al fluviului, nu doar în România. Zone precum Germania și Austria, surse majore de alimentare a Dunării, au înregistrat perioade secetoase de peste nouă luni, incluzând toamna, iarna și primăvara. Deși România a avut un ianuarie cu precipitații bune, debitele Dunării nu au revenit la valori normale nici în iunie.
Cum ploile din România nu compensează deficitul hidrologic
Chiar și ploile abundente din iunie și iulie din România nu au reușit să refacă rezervele de apă necesare alimentării Dunării. Peste 70-80% din precipitații au fost absorbite imediat de solul extrem de uscat. Era necesară o cantitate dublă pentru ca surplusul să ajungă în pânza freatică și straturile subterane, care susțin debitul fluviului. Expertul subliniază că schimbările climatice și încălzirea globală sunt principalii vinovați pentru această situație.
Dunărea și Rinul se confruntă cu niveluri istorice scăzute. În Ungaria, nivelul Dunării la Budapesta a scăzut la 41 de centimetri, în timp ce în România, debitul la intrarea în țară a atins aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă. Această situație a afectat transportul fluvial și chiar a dus la oprirea unei unități la centrala nucleară de la Cernavodă. Pe Rin, barjele operează cu încărcături reduse din cauza nivelului scăzut al apei.
Perspective sumbre pentru 2027 și lipsa unei strategii climatice în România
Ionuț Iancu avertizează că această criză ar putea fi doar începutul unei perioade climatice mult mai dificile. Intensificarea fenomenului El Nino în toamnă ar putea duce la o iarnă mai caldă și săracă în precipitații, cu ameliorări temporare ale debitului Dunării, dar cu riscul unei situații și mai grave în anul următor. Studiile indică o dublare a probabilității de secetă extremă dacă încălzirea globală continuă.
Pierderile economice cauzate de fenomenele meteorologice extreme din vara trecută se estimează la miliarde de euro, afectând un sfert din regiunile UE. Incendiile de vegetație, la fel ca seceta, sunt generate de o atmosferă mai caldă care usucă solul. România nu are o strategie climatică clară, iar lipsa unei comunicări publice coerente favorizează răspândirea teoriilor conspiraționiste privind fenomenele meteorologice.
Sursa: Antena 3
