Conform Economistul.ro: Europa caută noi instrumente pentru a măsura libertatea presei
Uniunea Europeană are nevoie de mecanisme mai ample pentru a evalua libertatea, pluralismul și independența presei, într-un peisaj informațional profund modificat de platformele globale, inteligența artificială, crize economice și conflicte. Elda Brogi, director adjunct al Centre for Media Pluralism and Media Freedom, subliniază că, deși monitorizarea națională rămâne esențială, aceasta nu mai este suficientă pentru a oferi o imagine completă asupra stării pluralismului media la nivel european.
Media Pluralism Monitor, un proiect inițial academic, a evoluat într-un instrument crucial pentru evaluarea riscurilor asociate cu pluralismul media, libertatea presei și independența editorială în statele membre UE și în țările candidate. Acesta analizează anual patru domenii majore: protecții fundamentale, pluralitatea pieței media, pluralismul politic și incluziunea socială. Metodologia complexă implică 20 de indicatori și aproximativ 200 de variabile juridice, economice și socio-politice.
Rezultatele acestui monitor sunt integrate în rapoartele periodice ale Comisiei Europene privind statul de drept, oferind o bază solidă pentru evaluarea riscurilor la adresa democrației și a libertății informației în statele membre. Proiectul a contribuit semnificativ la dezbaterea care a stat la baza elaborării European Media Freedom Act, un act legislativ ce vizează stabilirea unor norme comune pentru serviciile media.
Pluralismul media, în fața provocărilor digitale și geopolitice
Elda Brogi explică faptul că proiectul a transformat conceptul de pluralism mediatic, adesea invocat în termeni generali, într-un cadru de evaluare comparabil între țări. După crearea centrului în 2012, s-a dezvoltat o metodologie aplicabilă tuturor statelor membre și o rețea de cercetători capabili să colecteze date periodice la nivel național.
Monitorul evaluează „temperatura” pluralismului mediatic, extinzându-se dincolo de concentrarea proprietății media. Analiza cuprinde libertatea de exprimare, situația jurnaliștilor, diversitatea pieței, influența politică și accesul diferitelor grupuri sociale la informație. Unicitatea sa rezidă în baza teoretică solidă și în regularitatea evaluărilor, generând date comparabile în timp.
Într-un mediu informațional în continuă schimbare, influențat decisiv de platforme globale, inteligență artificială, crize și războaie, monitorizarea strict națională nu mai este suficientă. Brogi subliniază că distribuția informației depășește granițele naționale, iar apariția inteligenței artificiale perturbă deja producția și consumul de știri.
Impactul european media freedom act și voința politică
European Media Freedom Act reprezintă un pas important, stabilind reguli comune într-un domeniu tradițional de competență națională. Cu toate acestea, aplicarea acestor noi norme este o provocare complexă. Deși regulamentul este direct aplicabil, unele prevederi necesită măsuri de implementare la nivel național și o puternică voință politică.
Brogi avertizează că rezistența anumitor state membre și lipsa de voință politică în unele regiuni ale Europei pot constitui obstacole majore în calea implementării efective a actului. Conformarea cu noile principii și reguli necesită, în unele cazuri, adaptări legislative, instituționale și practice.
Pentru publicul larg, aceste reglementări au implicații concrete, influențând independența redacțiilor, transparența proprietății media, securitatea jurnaliștilor, interferența politică și gestionarea spațiului mediatic de către autoritățile naționale. Fără o aplicare reală și susținută, aceste reguli comune riscă să rămână simple promisiuni juridice.nnMonitorizarea pieței europene a media devine, așadar, un imperativ pentru înțelegerea deplină a pluralismului la nivel continental, conformând-se totodată cerințelor European Media Freedom Act privind supravegherea riscurilor la adresa pieței interne de servicii media și a pluralismului.
Sursa: Economistul.ro
