Uniunea Europeană înregistrează progrese semnificative în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform ultimului raport oficial. Datele indică o scădere de aproape 40% a emisiilor față de nivelul din 1990, în timp ce economia a crescut cu peste 70%. Totuși, raportul avertizează asupra provocărilor persistente, în special în sectorul transporturilor.
Scăderi semnificative, dar cu excepții
În anul 2024, emisiile nete interne de gaze cu efect de seră ale UE au atins 2.786 milioane de tone echivalent CO2. Această cifră reprezintă o scădere de 3% față de 2023 și o reducere de 39,5% comparativ cu anul de referință 1990. Principalul factor care a contribuit la această descreștere a fost sectorul energetic, în special producția de electricitate și căldură. Producția publică de electricitate și căldură a înregistrat o scădere de 53 MtCO2-eq. Ponderea energiei regenerabile în producția de energie electrică a ajuns la 47% în 2024.
De-a lungul timpului, sectorul energetic a fost cel mai mare contributor la scăderea emisiilor europene. Între 1990 și 2024, emisiile din producția de electricitate și căldură au scăzut cu 58%, datorită reducerii utilizării combustibililor solizi și lichizi în termocentrale, creșterii ponderii surselor regenerabile și îmbunătățirii eficienței energetice. În 2024, energia a reprezentat 76% din totalul emisiilor nete ale UE.
Decuplarea creșterii economice de emisiile poluante este un alt punct important al raportului. Produsul Intern Brut al UE a crescut cu peste 70% între 1990 și 2024, în timp ce emisiile au scăzut cu aproape 40%. Această tendință este atribuită creșterii utilizării energiei regenerabile, folosirii unor combustibili fosili mai puțin intensivi în carbon, îmbunătățirii eficienței energetice și schimbărilor structurale din economie. Totuși, transportul rutier rămâne o problemă, emisiile fiind mai mari decât în 1990.
Provocări în sectorul transporturilor și al absorbției de carbon
Raportul evidențiază, de asemenea, excepțiile de la tendința generală de reducere a emisiilor. Transportul rutier, cu emisiile sale în creștere, reprezintă o provocare majoră. Atât transportul de pasageri, cât și cel de marfă au crescut, chiar dacă au fost introduse vehicule mai eficiente și electrice. În plus, absorbțiile de carbon din păduri au scăzut din cauza îmbătrânirii pădurilor și a efectelor schimbărilor climatice.
În pofida acestor provocări, multe sectoare au înregistrat reduceri semnificative ale emisiilor. Emisiile din industria prelucrătoare și construcții au scăzut cu 52% față de 1990, cele din sectorul rezidențial cu 42%, iar cele din industria fierului și oțelului au scăzut puternic. Aceste evoluții sunt legate de creșterea eficienței energetice, utilizarea unor combustibili mai puțin poluanți și schimbările structurale din economie.
Variații între statele membre și perspective de viitor
Datele arată variații importante între statele membre. Germania rămâne cel mai mare emițător, cu 25,4% din emisiile nete ale UE în 2024, urmată de Franța, Polonia și Italia. România, cu 64,6 MtCO2-eq în 2024, a înregistrat o scădere de 72,3% față de 1990.
Este important de menționat că raportul se referă la emisiile nete interne și nu include emisiile din aviația și navigația internațională, care sunt incluse în ținta europeană de reducere cu 55% până în 2030. Emisiile din aviația internațională au crescut cu 138% față de 1990 și cu 5,9% doar între 2023 și 2024, iar cele din transportul maritim internațional au crescut cu 27% față de 1990 și cu 3,8% față de 2023.
Raportul oficial, elaborat de Agenția Europeană de Mediu, este transmis anual la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice. Acesta arată clar că politicile UE și ale statelor membre, inclusiv ETS și măsurile din afara ETS, au fost esențiale pentru reducerea emisiilor.
