Conform Economica: Negocierile pentru legea salarizării unitare, un eșec oficial
Negocierile pentru legea salarizării unitare în sectorul public au eșuat oficial, iar vina este atribuită în principal PSD, conform declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș PÎSLARU. Acesta susține că timp de patru ani și jumătate, cât Ministerul Muncii a fost condus de reprezentanți ai PSD, nu a fost prezentat niciun proiect concret și nu au fost organizate consultări cu partenerii sociali. „Au făcut promisiuni despre care știau că nu pot fi onorate și apoi, în stilul caracteristic, au fugit de răspundere”, a afirmat PÎSLARU.
Istoricul blocajului salarial și eforturile recente
PÎSLARU a explicat că a preluat mandatul de ministru interimar în aprilie și, în ciuda eforturilor, nu a reușit să realizeze o „minune” în ceea ce privește reforma salarizării, reformă crucială pentru PNRR. Proiectul tehnic prezentat pornea de la constrângerile bugetare și angajamentul României de a reveni la disciplină financiară. Acesta viza rezolvarea problemelor de echitate cauzate de promisiunile neîndeplinite ale Legii nr. 153/2017.
Ministrul a amintit că la finalul anului 2016, sindicatele au fost amăgite să accepte o variantă de lege cu un cost estimat la 50 de miliarde de lei, în detrimentul unui proiect guvernamental tehnocrat care nu depășea 32 de miliarde de lei. PSD ar fi contribuit la această situație prin promisiuni nerealiste către sindicatele SANITAS și din educație. Legea din 2017 nu a fost implementată decât în proporție de 60%, iar inechitățile s-au accentuat prin apariția multiplelor legi speciale și amendamente punctuale, transformând sistemul într-o „competiție a influenței politice”.
Reforma este prinsă în PNRR, cu o miză de 770 de milioane de euro. PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021 și, conform lui PÎSLARU, a amânat rezolvarea reformei după alegerile din 2024, considerând-o un „cartof fierbinte”. Înainte de plecarea din guvern, ministrul MANOLE ar fi lăsat un proiect în valoare de 15,5 miliarde de lei, cu o valoare de referință de 4.325 lei, depășind posibilitățile bugetare. În perioada 2023-2025, PSD a promis deja majorări pentru sectorul educației și a discutat creșteri salariale pentru sănătate.
Bugete propuse și divergențe sindicale
Dragoș PÎSLARU a subliniat că venirea sa la minister nu a avut miză politică, ci a vizat implementarea unui jalon PNRR și experiența sa tehnică. Deși a solicitat un acord politic pe un buget maxim confirmat de Ministerul Finanțelor, a recunoscut că legea nu putea ajunge la echilibru cu valoarea inițială de 8 miliarde de lei. A fost surprins de atacurile politice din partea PSD.
După consultări formale, a fost verificat cu Comisia Europeană bugetul maxim acceptabil, ajungându-se la 12,1 miliarde de lei, cu necesitatea reducerii cheltuielilor în alte sectoare. Cu toate acestea, pretențiile sindicale depășeau 27 de miliarde de lei. Obiectivul era un proiect robust, echilibrat între posibilități și necesități. Proiectul nu a fost unul de creșteri salariale generalizate, ci de rezolvare a inechităților.
PÎSLARU a menționat că, în urma protestelor SANITAS și ale sindicatelor din educație, au fost reluate consultările și simulările. S-a ajuns la scenarii favorabile educației, cu posibilitatea ca coeficienții profesorilor preuniversitari să ajungă la 2,8. Aceste oferte au fost testate cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.
După evaluarea Moody’s din 7 august, care a evitat la limită retrogradarea ratingului de țară, a survenit o schimbare de percepție privind bugetul maxim. S-a reconfirmat imposibilitatea de a eșalona sectoarele mari și necesitatea încadrării bugetare spre 10 miliarde de lei. Astfel, educația a primit alocarea cea mai mare, 3,3 miliarde lei, urmată de sănătate cu 2,9 miliarde lei.
Ministrul a descris reacțiile sindicatelor din educație și sănătate ca fiind „virulente și, pe alocuri, violente”. A semnalat situații în care liderii sindicali au declarat că nu îi interesează de unde se obțin banii și că au deja acorduri cu alte partide, ceea ce a calificat drept „șantaj”. El a atras atenția asupra nepăsării față de alte categorii de angajați publici, cu sindicate mai puțin numeroase și puternice.
Sunt și sindicate care, deși nu complet mulțumite, au înțeles contextul și au acceptat propuneri realiste. Există însă și nemulțumiri îndreptățite, precum cele ale personalului de execuție din cultură, afectat de creșterile mai mari din educație și de diminuarea valorii de referință.
PÎSLARU a criticat promisiunile deșarte ale PSD, care acum se opun creșterilor de taxe cu care inițial au fost de acord. Salarizarea în sectorul public este o problemă națională. România pierde prin acest eșec nu doar 770 de milioane de euro nerambursabili din PNRR, ci și șansa unei reforme reale și echitabile în sectorul public.
Sursa: Economica
