Conform Antena 3: Europa trebuie să fie pregătită să se apere singură, fără ajutorul Statelor Unite, în cazul unui atac surpriză din partea Rusiei, care ar putea viza țările baltice sau Polonia. Această perspectivă este conturată într-o analiză a publicației Defence 24, care subliniază că NATO este deja în alertă, pe fondul informațiilor tot mai alarmante privind posibile provocări militare pregătite de Rusia pe Flancul Estic al Alianței. Aceste amenințări ar face parte din strategia Kremlinului de a forța reducerea sprijinului occidental pentru Ucraina, așa cum notează și publicația lituaniană LRT.
Țările europene din NATO privesc cu tot mai multă reticență spre Statele Unite, administrația Donald Trump fiind considerată imprevizibilă. Acest fapt determină strategii europeni să elaboreze noi politici de apărare, scenariile actuale nemai bazându-se pe prezumția că forțele americane vor participa activ în operațiunile NATO. Într-un astfel de scenariu, unde Rusia ar ataca în zona baltică, țările europene ar trebui să apere regiunea singure, principala sarcină revenindu-le unităților din prima linie din statele baltice, sprijinite de armatele mari ale Germaniei, Franței, Regatului Unit și Italiei.
Ce ar urmări Rusia și cum ar riposta NATO
Regiunea țărilor baltice, Estonia, Letonia și Lituania, este considerată în prezent cea mai expusă riscului unui conflict militar cu Rusia. Granița directă NATO-Rusia, prezenta în regiunea Kaliningrad, existența unor elemente critice de infrastructură, precum și capacitățile ofensive ale forțelor Moscovei, inclusiv cele navale și de lansare a rachetelor, contribuie la acest risc de escaladare. Un scenariu plauzibil pleacă de la posibilitatea unui conflict declanșat „de pe mare”, combinând atacuri cu rachete, război hibrid – sabotaj și atacuri cibernetice – și acțiuni militare menite să blocheze porturile din Marea Baltică. Aceste acțiuni navale ar fi urmate de operațiuni militare terestre.
Analiza Defence 24 menționează utilizarea intensă a forțelor navale ruse, inclusiv submarine, alături de atacuri asupra infrastructurii energetice și a sistemelor de comandă. Răspunsul european ar trebui să se concentreze pe utilizarea de forțe combinate – aeriene, navale și terestre –, cu accent pe apărarea de coastă, lupta antisubmarin și menținerea rutelor comerciale în Marea Baltică.
Capacități militare europene versus Rusia
Capacitățile de apărare antirachetă ale statelor europene rămân insuficiente, în special pe Flancul Estic al NATO. Numărul sistemelor antiaeriene este considerat prea mic în comparație cu amenințarea reprezentată de potențialele atacuri cu rachete și drone din partea Rusiei. Unele scenarii vizează nu doar apărarea teritoriului NATO, ci și neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse din regiunea baltică.
Se consideră că lovituri aeriene asupra bazelor militare din Kaliningrad ar fi necesare pentru a încetini sau bloca avansul forțelor ruse, permițând astfel dislocarea grosului trupelor NATO. Liderii țărilor baltice susțin, de asemenea, scenarii care includ lovituri în adâncimea teritoriului rus, țintind obiective din apropierea Sankt Petersburgului.
Efortul militar necesar pentru apărarea statelor baltice
NATO se confruntă cu provocări logistice semnificative, dislocarea forțelor franceze pe Flancul de Est, în regiunea baltică, necesitând, de exemplu, aproximativ 8 zile. Într-un scenariu de apărare „100% european” a statelor baltice, responsabilitatea principală ar reveni statelor de pe linia întâi: țările baltice, Polonia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Norvegia. Rolul acestora ar fi să întârzie pe cât posibil avansul rusesc și să protejeze teritoriul aliat și rutele de aprovizionare.
Franța, Germania și Regatul Unit, cu sprijinul Belgiei și al Olandei, ar furniza capacități de luptă suplimentare, în special în domeniul aviației, forțelor navale, sistemelor de comandă și control, precum și al supravegherii. Pentru o apărare „europeană” a regiunii baltice, NATO ar avea nevoie de 12 divizii, compuse din 40-50 de brigăzi, adică aproximativ 200.000 de soldați. Aceste forțe ar fi susținute de 1.500 de tancuri, peste 3.500 de vehicule de luptă ale infanteriei, aproximativ 1.000 de piese de artilerie și 400 de lansatoare de rachete.
Componenta aeriană ar necesita 300-350 de avioane de luptă, alături de 20-30 de avioane de supraveghere radar și avioane cisternă pentru realimentare în zbor. De asemenea, NATO ar avea nevoie de mii de rachete de precizie. Componenta navală ar presupune o grupare navală centrată în jurul unui portavion, completată de alte patru grupări navale însărcinate cu misiuni de deminare, luptă antisubmarin și protejarea infrastructurii maritime.
Invazia țărilor baltice și vizita șefului CIA la Moscova
În luna august, ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anušauskas, a avertizat că Rusia ia în calcul inițierea de provocări în regiunea baltică, inclusiv „operațiuni sub steag fals” vizând infrastructura critică, prin utilizarea unor drone, pentru a atribui responsabilitatea Kievului. recent, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o „inspecție” a capacităților de luptă ale armatei, imediat după vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova.
La începutul lunii august, comandantul forțelor pentru operațiuni speciale ale armatei belaruse, Aleksandr Illiukevici, anunțase formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina, în zona Gomel. The Wall Street Journal a relatat anterior, citând surse apropiate situației, că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei.
Kremlinul a confirmat vizita directorului CIA la Moscova, dar a precizat că acesta nu s-a întâlnit cu președintele rus, pe fondul zvonurilor despre un posibil schimb de prizonieri. Presa occidentală a sugerat că vizita lui Ratcliffe ar fi legată de planurile presupuse ale Moscovei de a anunța o nouă mobilizare a trupelor sau de a avertiza Kremlinul să nu atace obiective britanice care furnizează arme Ucrainei. Aceasta a fost prima vizită a unui director CIA în Rusia în aproape cinci ani.
Sursa: Antena 3
