Conform Digi24: Riscuri pentru democrație în legea partidelor politice
Proiectul de lege privind partidele politice, inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), ridică semne de întrebare serioase din partea organizației Expert Forum. Potrivit unui raport publicat de EFOR, propunerea legislativă riscă să slăbească garanțiile constituționale și democratice legate de înființarea și dizolvarea partidelor. Principalul motiv invocat este centralizarea acestor decizii la o autoritate cu o numire politică, alături de praguri de constituire considerate nejustificate și motive de dizolvare formulate imprecis.
Chiar dacă proiectul include și îmbunătățiri punctuale, cum ar fi clarificări privind patrimoniul, drepturile membrilor sau transparența, modificările aduse etapelor-cheie ale înregistrării și dizolvării sunt considerate problematice. Acestea includ creșterea numărului de membri necesari pentru înființare și mutarea competenței de la Tribunalul București la AEP.
Competența AEP, sub semnul întrebării
Cea mai importantă schimbare structurală propusă este transferul competenței de înregistrare și dizolvare a partidelor politice de la instanța judecătorească la AEP. Expert Forum se opune ferm acestei mutări, argumentând că dreptul de asociere politică necesită garanții judiciare solide și un organ independent. Standardele europene, inclusiv cele ale Comisiei de la Veneția și ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), subliniază importanța unui organ judiciar imparțial pentru aceste proceduri.
Constituția României stipulează că jurisdicțiile administrative speciale sunt facultative și gratuite. Proiectul actual impune o procedură administrativ-jurisdicțională obligatorie la AEP, cu decizii care pot fi contestate ulterior la Curtea de Apel București. Faptul că conducerea AEP este numită printr-un mecanism politic și că mandatele anterioare au fost marcate de scandaluri publice sau dosare penale ridică serioase îndoieli privind neutralitatea instituției în deciziile privind viața politică a partidelor. O analiză comparativă la nivelul Uniunii Europene arată că doar în puține state înregistrarea partidelor revine unei autorități electorale, în majoritatea cazurilor competența aparținând instanțelor sau ministerelor.
Praguri ridicate și motive de dizolvare vagi
Un alt aspect criticat este creșterea pragului de membri fondatori necesari pentru înființarea unui partid politic, de la 3 la 100, fără nicio justificare clară în nota de fundamentare. Expert Forum reamintește că un prag anterior de 25.000 de membri a fost declarat neconstituțional. Organizația consideră că problemele legate de partidele inactive sau greu de contactat, care afectează controlul finanțării, nu justifică o restrângere a unui drept democratic fundamental, ci mai degrabă mecanisme de control adaptate activității fiecărui partid.
Mecanismul propus pentru dizolvarea partidelor, care ar urma să fie decis de AEP, este, de asemenea, criticat. Noile condiții de dizolvare, precum inactivitatea prelungită, lipsa actualizării sediului sau a conducerii, ori nedepunerea situațiilor financiare, sunt considerate mai potrivite unor sancțiuni administrative graduale decât unei măsuri ireversibile precum dizolvarea. Formularea unor motive precum „desfășurarea în mod grav ori repetat de activități politice la nivelul autorităților și instituțiilor publice” este considerată insuficient de precisă, contrar cerinței de predictibilitate a normei. Un alt punct sensibil este condiția neparticipării la „două scrutine succesive”, fără a specifica tipul de alegeri, ceea ce ar putea duce la desființarea unui număr mare de partide locale sau județene.
Proiectul introduce și modificări referitoare la forma juridică a partidelor, transformându-le din persoane juridice de drept public în asociații de utilitate publică, de drept privat. Consecințele fiscale și patrimoniale ale acestei schimbări nu sunt clarificate, iar EFOR atrage atenția asupra necesității unor garanții privind menținerea transparenței activității partidelor. De asemenea, restricția privind folosirea denumirii sau siglei unui partid fără acordul acestuia este considerată o posibilă încălcare a libertății de exprimare. Capitolul dedicat fundațiilor politice este considerat un pas util, dar incomplet, din cauza lipsei unor limite clare pentru finanțarea acestora de către partide și a obligațiilor de transparență. Regimul contravențiilor este criticat pentru amenzile stabilite într-un interval unic, indiferent de gravitatea faptei, ceea ce contravine principiului proporționalității sancțiunilor.
Sursa: Digi24
