Franța își schimbă strategia energetică, trecând de la subvenții pentru combustibili la electrificare pe termen lung, anunță premierul Sebastien Lecornu. Decizia vine ca răspuns la scumpirea accelerată a combustibililor, cauzată de conflictul din Iran. Guvernul francez intenționează să redirecționeze fondurile, sprijinind gospodăriile și întreprinderile în tranziția către energie electrică.
Electrificarea, noul curs al Franței
Planul prevede dublarea sprijinului anual pentru electrificare, ajungând la 10 miliarde de euro până în 2030, de la 5,5 miliarde de euro în prezent. Această creștere va fi obținută prin realocarea subvențiilor existente și reducerea consumului propriu de energie al statului. Fondurile vor fi direcționate către tehnologii verzi, precum vehiculele electrice și pompele de căldură, menite să înlocuiască sistemele de încălzire pe bază de gaz. Lecornu a subliniat că sprijinul se va concentra pe cei mai vulnerabili, respectând în același timp obiectivele Franței de reducere a deficitului bugetar.
Programul de electrificare include interzicerea încălzirii cu centrale pe gaz în locuințele noi construite după 2026, sprijin financiar pentru înlocuirea centralelor pe gaz cu pompe de căldură, instalarea a un milion de pompe de căldură anual până în 2050 și înlocuirea sistemelor de încălzire cu gaze în 2 milioane de locuințe sociale, tot până în 2050. De asemenea, se urmărește înlocuirea a 85 TWh din consumul de gaze naturale, echivalentul a 20% din importul de gaze al Franței, cu energie electrică produsă local.
Producția de vehicule electrice este, de asemenea, o prioritate, cu obiectivul de a ajunge la 400.000 de unități pe an în 2027 și la un milion în 2030. Vor fi acordate fonduri pentru achiziționarea în leasing a mașinilor electrice pentru cel puțin 50.000 de persoane cu venituri reduse, începând din iunie, plus subvenții pentru încă 50.000 de vehicule electrice.
Provocări și perspective
Pentru a susține această schimbare majoră, guvernul francez pune accent pe schimbările structurale, îndepărtându-se de soluțiile temporare. Lecornu a explicat că această strategie presupune „renunțarea la măsuri prea generoase și costisitoare, care adesea creează efecte secundare, fără a rezolva problemele fundamentale”. Această abordare reprezintă o schimbare față de 2022, când Franța a alocat zeci de miliarde de euro pentru a proteja consumatorii afectați de criza energetică.
Măsurile de sprijin din trecut au condus la un deficit bugetar major în zona euro, complicat de instabilitatea politică. Rezultatul a fost creșterea dobânzilor și a costurilor de împrumut pentru statul francez. Oficialii de la Paris avertizează că randamentele mai mari ale obligațiunilor suverane vor adăuga miliarde de euro la costurile cu serviciul datoriei publice.
Comisia Europeană dorește să accelereze decarbonizarea economiei, iar programul francez se încadrează în acest efort. Bruxelles-ul vizează nu doar tranziția energetică, ci și transformarea bazei industriale, a sistemelor de transport, a infrastructurii energetice și a poziției geopolitice. Reușita electrificării depinde de depășirea limitelor actuale ale capacităților de transport și distribuție a energiei electrice.
Pentru a se atinge obiectivele, sunt necesare investiții de 1,2 trilioane de euro până în 2040 doar pentru rețelele electrice. Factorii de decizie politică vor trebui să exploreze modele inovatoare de finanțare și parteneriate public-private.
În contextul acestor măsuri, Franța urmărește să producă 400.000 de vehicule electrice în 2027.
