Îngrijorările nefondate pot avea un impact real asupra sănătății mentale și fizice, arată un nou studiu. Cercetarea, realizată de specialişti de la o universitate importantă din Statele Unite, a relevat că, deși majoritatea temerilor noastre nu se concretizează, creierul le percepe ca pe amenințări reale, generând stres și anxietate.
Efectele ascunse ale gândurilor negative
Studiul a analizat modul în care creierul reacţionează la stres real versus stres imaginar. Cercetarea a implicat 150 de adulți monitorizați timp de șase luni. Participanții au fost rugați să își noteze zilnic grijile, iar cercetătorii au urmărit în paralel indicatori fiziologici precum ritmul cardiac, nivelul de cortizol și activitatea amigdalei, o regiune a creierului implicată în procesarea fricii. Rezultatele au arătat că 91% dintre grijile raportate nu s-au materializat niciodată. Cu toate acestea, creierul nu a făcut diferența între pericolele reale și cele imaginare. Scanările cerebrale au arătat că temerile imaginare declanșează aceleași tipare de activare ca și amenințările reale.
Participanții la studiu au raportat niveluri crescute de anxietate, dificultăți de concentrare și scăderea performanței cognitive în zilele dominate de îngrijorare. Creierul uman este programat să detecteze pericole pentru a asigura supraviețuirea. Problema este că nu distinge eficient între o amenințare reală și una imaginată. Astfel, gândurile negative repetate pot activa constant sistemul de stres. Această reacție implică eliberarea de hormoni precum cortizolul, care, pe termen lung, poate avea efecte negative asupra sănătății, inclusiv oboseală cronică, scăderea imunității și tulburări de somn.
Cum ne putem gestiona mai bine grijile
Cercetătorii subliniază că studiul are anumite limitări. Numărul participanților a fost moderat, iar datele privind grijile s-au bazat pe auto-raportare, ceea ce poate introduce erori subiective. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica metode eficiente prin care creierul poate fi „antrenat” să reducă reacția exagerată la amenințări imaginare. Totuși, rezultatele sugerează importanța gestionării conștiente a gândurilor. Tehnici precum mindfulness, restructurarea cognitivă sau simpla conștientizare a faptului că majoritatea grijilor nu se întâmplă pot reduce impactul acestora.
Înțelegerea modului în care creierul procesează îngrijorările reprezintă un pas important pentru a dezvolta o relație mai sănătoasă cu propriile gânduri. Conform studiului, chiar dacă 91% dintre grijile noastre nu devin realitate, ele nu sunt inofensive.
Sursa: Doctorulzilei.ro
