Conform HotNews: Skimpflation: Metoda discretă prin care hotelurile reduc calitatea serviciilor fără a mări prețul
Hotelurile din întreaga lume au adoptat o strategie subtilă pentru a-și proteja marjele de profit, fără însă a soca clienții prin majorări exprese de preț. Fenomenul, denumit tehnic „skimpflation”, presupune reducerea calității serviciilor oferite pentru un preț afișat constant. Această tactică se diferențiază de „shrinkflation”, unde cantitatea produselor este diminuață, și vizează direct experiența clientului la fața locului, după ce decizia de rezervare a fost deja luată.
nnÎn loc să mărească brusc prețurile camerelor, ușor de comparat pe platforme precum Booking sau Google Hotels, hotelurile aleg să diminueze în mod discret ceea ce oferă. Mecanismul economic este simplu, însă reglementarea lui se dovedește dificilă, având în vedere că modificările operate nu sunt imediat vizibile pentru client. Propunerea termenului „skimpflation” a venit tocmai din industria hotelieră, exemplificându-se prin oferirea unui mic dejun mai sărac sau reducerea frecvenței curățeniei în cameră.
Strategia hotelieră pentru a evita penalizarea directă
Motivația din spatele acestei abordări este strict comportamentală. Prețul camerei este singura variabilă evidentă pe platformele de comparare. Orice majorare directă a acestuia este imediat sesizată și penalizată de algoritmii acestor platforme, afectând vizibilitatea hotelului. În schimb, elementele care compun pachetul de servicii – frecvența room service-ului, accesul la facilități sau calitatea produselor de igienă – nu sunt afișate explicit și sunt descoperite abia la sosire, când clientul nu mai poate face o comparație directă facilă.
nnAceastă strategie le permite hotelurilor să mențină un preț aparent competitiv, atrăgând astfel potențiali clienți, în timp ce profitul este susținut prin diminuarea costurilor operaționale. Deși pentru client diferența este greu de cuantificat inițial, ea se resimte în calitatea generală a sejurului.
Forme concrete de diminuare a serviciilor incluse
Există trei modalități principale prin care hotelurile implementează „skimpflation”. Prima implică reducerea graduală a ferestrei de servicii incluse. De exemplu, orele de mic dejun devin tot mai scurte, adesea încheindu-se la 9 dimineața, sau serviciile de transfer către aeroport au un program de funcționare limitat, descoperit abia după efectuarea rezervării. Astfel, clientul pierde accesul practic la servicii, deși acestea nu sunt eliminate formal.
nnA doua formă se manifestă prin degradarea calitativă a serviciilor care rămân incluse, fenomen mai accentuat în segmentul premium. Bufetele de mic dejun se restrâng ca varietate, în timp ce prețurile cresc. Produsele de igienă, cafeaua sau halatele din cameră sunt înlocuite discret cu variante mai ieftine. Datele indică faptul că tarifele hotelurilor de lux au crescut semnificativ față de 2019, în timp ce calitatea serviciilor a urmat o traiectorie inversă.
nnA treia strategie, cea mai vizibilă, constă în tarifarea separată a unor servicii considerate anterior incluse. În Spania, unii clienți sunt taxați pentru depozitarea bagajelor, în Olanda, există hoteluri care percep taxe pentru utilizarea uscătorului de păr, iar în Franța sau Finlanda, închirierea halatelor de baie poate fi contra cost. În hotelurile low-cost, se poate ajunge să se plătească pentru seif, televizor cu conținut premium sau conexiune Wi-Fi rapidă.
Sursa: HotNews
