Folosirea asistentelor de inteligență artificială (IA) pentru rezolvarea sarcinilor poate avea un „cost cognitiv ridicat”, erodând capacitatea umană de a gândi independent, conform unui studiu recent. Cercetarea, realizată de o echipă internațională de cercetători, avertizează asupra unui posibil scenariu de tip „broască fiartă”, unde capacitățile creierului uman ar putea fi compromise gradual prin dependența crescută de IA.
Impactul IA asupra capacităților cognitive
Studiul a implicat voluntari cărora li s-a cerut să rezolve diverse probleme, inclusiv exerciții de matematică și înțelegerea textului. Rezultatele au arătat că, după doar 10 minute de utilizare a IA, participanții care au fost privați de acces la aceste instrumente au avut performanțe mai slabe și au renunțat mai repede la sarcini, comparativ cu cei care nu au folosit IA deloc. Cercetătorii au subliniat că beneficiile obținute prin utilizarea IA vin cu un „cost cognitiv ridicat”. Echipa a atras atenția asupra efectelor cumulative ale utilizării zilnice a IA, ridicând întrebări cu privire la perseverența și capacitățile de raționament uman.
Această constatare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât perseverența este un factor crucial în dezvoltarea abilităților pe termen lung. Studiul avertizează că, dacă aceste efecte se acumulează în timp, sistemele actuale de IA, optimizate pentru utilitatea pe termen scurt, riscă să submineze tocmai capacitățile umane pe care ar trebui să le sprijine. Potrivit cercetătorilor, efectele pot părea minore la nivelul societății actuale, însă acumularea lor pe parcursul anilor ar putea avea implicații grave, afectând capacitatea de concentrare și învățare.
Metafora „broaștei fierte” și consecințele
Unul dintre conceptele cheie evidențiate în studiu este metafora „broaștei fierte”, care descrie modul în care schimbările treptate pot trece neobservate până când devin copleșitoare. În acest context, utilizarea IA ar putea conduce la o erodare lentă a abilităților cognitive, fără ca impactul să fie imediat vizibil. Cercetătorii au explicat că sarcinile aparent simple, precum aritmetica sau înțelegerea textului, pot părea ușor de delegat instrumentelor precum calculatoarele. Totuși, stăpânirea acestor abilități este esențială pentru dezvoltarea competențelor de nivel superior, cum ar fi algebra sau raționamentul critic.
Grace Liu, coautoare a studiului de la Universitatea Carnegie Mellon, a declarat că studiul subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare privind interacțiunea dintre oameni și IA. Aceasta a explicat că preocuparea principală nu este că IA ne face „mai proști”, ci mai degrabă efectul subtil al acesteia asupra „dificultăților dezirabile” – efortul productiv care contribuie la dezvoltarea abilităților.
Recomandări și direcții viitoare
Deși studiul nu sugerează o panică generalizată, el recomandă o abordare mai atentă în ceea ce privește utilizarea și implementarea IA, în special în mediul educațional. Scopul nu este de a evita utilizarea IA, ci de a proiecta și utiliza aceste instrumente cu prudență. Cercetările viitoare vor trebui să evalueze impactul pe termen lung al IA asupra învățării, perseverenței și capacităților cognitive umane.
Sursa: Digi24
