Inflatia a scăzut, dar se așteaptă o nouă creștere pe fondul scumpirii energiei, conform minutei ședinței Băncii Naționale a României (BNR) din aprilie 2026. Documentul arată o diminuare a ratei inflației la 9,31% în februarie, însă perspectivele pe termen scurt sunt umbrite de majorarea prețurilor la energie. Economia dă semne de încetinire, iar riscurile externe, cum ar fi războiul din Orientul Mijlociu, complică și mai mult situația.
Rata anuală a inflației a scăzut ușor la începutul anului, ajungând la 9,31% în februarie 2026, de la 9,69% în decembrie 2025. Această tendință descendentă a fost determinată în principal de scăderea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Un alt factor important a fost scăderea prețurilor la unele alimente procesate, deși alte categorii, cum ar fi combustibilii și produsele din tutun, au înregistrat creșteri.
Economia românească, sub presiune
Activitatea economică a încetinit puternic în trimestrul IV din 2025, cu o contracție de 1,9%. Acest lucru a dus la o creștere anuală a PIB-ului de doar 0,2%, față de 1,7% în trimestrul anterior. Scăderea consumului populației și contribuția negativă a variației stocurilor au influențat negativ rezultatele. Investițiile au crescut, dar nu suficient pentru a compensa declinul general.
Pentru începutul anului 2026, BNR anticipează o ușoară redresare economică, cu toate acestea se așteaptă o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în primul trimestru. Deficitul de cerere agregată rămâne peste nivelurile estimate anterior, ceea ce va genera presiuni dezinflaționiste pe termen mediu. Exportul net a redevenit pozitiv, contribuind la reducerea deficitului comercial și la o ușoară îmbunătățire a deficitului de cont curent.
Piața muncii și perspectivele inflaționiste
Piața muncii prezintă semne de răcire, cu o scădere a numărului de salariați în ianuarie 2026. Rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară scădere. Sondajele arată o diminuare a intențiilor de angajare și o reducere a deficitului de forță de muncă. În consecință, creșterea salariilor a încetinit, iar costurile unitare cu forța de muncă din industrie s-au redus.
Cu toate acestea, perspectivele inflaționiste rămân ridicate. Așteptările au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor sunt aproape de limita superioară a intervalului țintei. BNR avertizează cu privire la riscul de persistență a inflației de bază. De asemenea, puterea de cumpărare a populației a continuat să se reducă, pe fondul inflației ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor.
Pe piețele financiare, dobânzile interbancare au crescut, iar randamentele titlurilor de stat au fluctuat. Cursul leu/euro a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat. BNR subliniază riscurile semnificative la adresa cursului, inclusiv volatilitatea financiară globală și deficitele gemene ridicate. Creditarea privată a crescut ușor în februarie, în timp ce creditarea populației a încetinit.
Conform noilor evaluări, inflația va crește în perioada martie-iunie 2026, în principal din cauza scumpirii combustibililor. Pe termen mediu, inflația este așteptată să scadă la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027. BNR subliniază importanța atragerii fondurilor europene pentru susținerea economiei și a reformelor structurale.
Sursa: Digi24
