O inscripție greacă descoperită în interiorul Marii Moschei din Homs, Siria, reaprinde dezbaterea privind locația vechiului Templu al Soarelui. Aflat inițial sub semnul lui Elagabal, un preot care a devenit împărat roman în secolul al III-lea d.Hr., templul ridică semne de întrebare despre straturile de istorie și religie care se suprapun în acest oraș. Descoperirea, făcută în timpul lucrărilor de restaurare, ar putea oferi o perspectivă nouă asupra unei întrebări cu vechime.
Homs, cunoscut în antichitate sub numele de Emesa, este un oraș cu o importanță istorică recunoscută. Marea Moschee, un reper central, se remarcă prin designul său oval neobișnuit și semnificația religioasă profundă. Inscripția a fost găsită la baza uneia dintre coloanele moscheii. Situl în sine are un trecut complex, legat de conducătorul din secolul al XII-lea, Nur ad-Din, și se crede că a fost construit peste o biserică dedicată Sfântului Ioan Botezătorul, posibil înlocuind o structură mai veche, de tip păgân.
Inscripția și legătura cu trecutul păgân
Un studiu recent reia întrebarea dacă moscheea actuală este situată pe ruinele Templului lui Elagabal. Cercetătorii au analizat texte, monede și vestigii arheologice pentru a determina dacă Marea Moschee a funcționat odată ca templu și mai târziu ca biserică. Inscripția oferă o perspectivă nouă asupra acestei întrebări de lungă durată.
Dr. Maamoun Saleh Abdulkarim, profesor de arheologie și istorie la Universitatea din Sharjah și autorul studiului, consideră că inscripția ar putea fi piesa lipsă. „Dacă se confirmă asocierea sa cu simbolistica cultului solar, aceasta ar putea indica o continuitate spațială între sanctuarul păgân și structurile religioase ulterioare construite pe același sit. O astfel de dovadă ar întări semnificativ argumentul că transformarea religioasă din Emesa a avut loc prin stratificare arhitecturală și reinterpretare, mai degrabă decât printr-o ruptură completă,” explică acesta.
Inscripția este sculptată într-un bloc de granit care face parte dintr-o bază de coloană din interiorul moscheii. Scrisă în greacă, textul este gravat direct în piatră. Potrivit arheologului Teriz Lyoun, șeful Departamentului de Săpături din Homs, inscripția a fost descoperită în timpul săpăturilor din 2016.
De la templu la moschee: un oraș modelat de religie
Studiul prezintă Emesa ca un oraș modelat de trei faze religioase majore: păgânismul, creștinismul și islamul. Orașul a fost un important centru comercial, situat pe rutele comerciale cheie care legau Antiohia, Damasc și Levantul. Viața religioasă a orașului se concentra pe zeul soarelui Elagabalus, al cărui templu servea drept punct central pentru ritualuri și festivaluri.
Textul inscripției, deși prezintă nereguli gramaticale specifice perioadei romane, descrie un conducător puternic folosind imagini vii, comparându-l cu forțele naturii și cu animalele de pradă. Profesorul Abdulkarim notează că „această inscripție greacă, chiar dacă are un caracter epic și nu este foarte detaliată, oferă indicii cu privire la legătura dintre această moschee și o clădire păgână, poate Templul Soarelui, mai ales că cercetătorii au propus de mult această legătură.”
Contextul istoric al tranziției religioase
Elita religioasă asociată cu Templul Soarelui deținea o putere semnificativă, un exemplu fiind Elagabal, care a servit ca mare preot înainte de a deveni împărat roman în anul 218 d.Hr. Elagabal a încercat să ridice această zeitate deasupra tuturor celorlalte din Imperiul Roman.
„Creștinismul nu a înlocuit păgânismul brusc. În schimb, ambele comunități au coexistat timp de generații,” explică profesorul Abdulkarim. Studiul explorează modul în care Emesa a trecut de la un centru al cultului solar la un nod important al creștinismului în perioada romană și în primele vremuri bizantine.
Muzeul Național din Homs intenționează să înceapă o campanie de cercetare mai amplă în zonă, în speranța de a identifica noi artefacte care ar putea oferi informații suplimentare despre istoria religioasă a orașului.
