Conform Digi24: Deficitul bugetar al României, de 1,75% din PIB după primele cinci luni ale anului, este mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, avertizează că este prea devreme pentru a considera aceasta o veste bună. Adevăratul test va consta în atingerea țintei de deficit de 6-6,2% din PIB la finalul anului.
Preliminarii pozitive, dar precauție sporită
„Este un deficit mic, într-adevăr, față de anul trecut, aceeași perioadă a anului anterior, însă aș spune că mai e destul de mult până la sfârșitul anului. Cred că e important să ne încadrăm în ținta asumată de 6 – 6,2% din PIB și atunci putem spune, odată ce ne-am atins ținta, că am avut o evoluție bună. Cred că este prematur să ne pronunțăm“, a declarat Ionuț Dumitru, la marja unei conferințe de specialitate.
Întrebat despre impactul plății a circa 600 de milioane de euro, plus penalități, către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID contractate și ulterior anulate, economistul a subliniat că problema principală rămâne încetinirea economiei. „Nu știu cât de mare este impactul de acolo, dar cred că trebuie să luăm în calcul că economia, oricum, în momentul de față, are o performanță destul de slabă, adică o creștere economică destul de modestă și atunci chiar avem o scădere a PIB-ului pe primul trimestru și probabil că veniturile bugetare vor avea de suferit în perioada următoare“, a explicat Dumitru.
Incertitudinea politică și riscul de stagnare economică
Economistul a atras atenția asupra efectelor negative ale incertitudinii politice asupra costurilor de finanțare. „Cred că e greu de spus în termeni cuantificabili care este nota de plată a perioadei de criză politică, dar fără îndoială faptul că persistă această incertitudine ne menține costurile de finanțare – ale Guvernului, ale economiei în general – la un nivel destul de ridicat și este obligatoriu ca aceste costuri să scadă“, a avertizat Ionuț Dumitru. Acesta a menționat că dobânzile la datoria publică, care ajung la 7%, reprezintă o povară semnificativă, reducând spațiul bugetar.
La rândul său, Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a avertizat că prelungirea crizei politice afectează economia, crește costurile de finanțare și diminuază șansele României de a atrage integral fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Ca de fiecare dată când asistăm la o criză politică, mediul economic se gripează și se sperie“, a punctat Jakubowicz.
Potrivit acestuia, riscul pentru țară este mai mare, dobânzile mai ridicate și costul capitalului crescut. Mediul privat, confruntat cu aceste condiții, amână investițiile, se observă o înghețare a angajărilor, dar și disponibilizări. „Având în vedere presiunea și termenul de 31 august, unde trebuie să mai atragem încă 9 miliarde de euro, întrebarea va rămâne câți bani vom pierde, pentru că, din punctul meu de vedere, aproape cu siguranță vom pierde cel puțin 5 miliarde din acești bani“, a declarat Flavius Jakubowicz la Conferința Anuală AAFBR 2026.
Jakubowicz consideră că România este foarte aproape de o stagnare economică și nu exclude o contracție a PIB-ului până la finalul anului. „Dacă vom închide anul cu o stagnare, să zicem că va fi bine. Dar, din punctul meu de vedere, contextul politic, care nu era bugetat, și această criză a guvernului cred că vor face destul de greu să ne menținem în această țintă. Cred că va fi o scădere economică și probabil la finalul anului totul va ține de ceea ce se va întâmpla în trimestrul al treilea și de cum vom intra în toamnă“, a concluzionat președintele AAFBR.
Sursa: Digi24
