În cadrul analizei unei hotărâri judecătorești, avocatul Alexandru Morărescu a ridicat semne de întrebare cu privire la utilizarea unui program de inteligență artificială (AI) în redactarea deciziei Tribunalului București. Acesta a sesizat Curtea de Apel București, unde se judecă apelul, asupra unor aspecte neobișnuite, precum cenzurarea unor cuvinte considerate nepotrivite și modificări suspecte ale unor termeni. Consecința directă a acestei suspiciuni a fost cererea adresată Tribunalului București de a clarifica dacă a fost folosită tehnologia AI în procesul de redactare.
Argumente și suspiciuni legate de AI
Unul dintre principalele argumente ale avocatului Morărescu a fost legat de modificările observate în textul hotărârii. Acesta a menționat că anumiți termeni, precum „manipulativă”, „Sfatul Popular” și „stipulat”, au fost cenzurați, înlocuiți cu formulări modificate sau incomplete. Potrivit avocatului, aceste modificări sugerează utilizarea unui program de inteligență artificială care ar fi implementat o funcție de autocorecție, similară celei întâlnite în aplicațiile de pe telefoanele mobile.
Avocatul a subliniat că astfel de modificări pot afecta în mod semnificativ interpretarea probelor și implicit, rezultatul procesului. El a exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea programelor AI de a interpreta corect probele, de a reține informații esențiale și de a efectua raționamente juridice complexe. Acesta a adăugat că în declarații nu apar astfel de modificări, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care acestea au fost introduse în hotărâre.
Acuzațiile DNA și impactul asupra procesului
Dosarul în care au fost formulate acuzațiile și care a condus la analiza menționată vizează fapte de corupție. DNA (Direcția Națională Anticorupție) a trimis în judecată cinci persoane, inclusiv o funcționară a Primăriei Sectorului 1 și un polițist. Aceștia sunt acuzați că, în perioada 2018-2019, au constituit un grup infracțional specializat în identificarea locuințelor nerevendicate sau aflate în proprietatea Primăriei București.
Procurorii susțin că, folosind acte false, membrii grupării au efectuat diverse tranzacții ilegale. În urma procesului, condamnările pronunțate de Tribunalul București au variat între 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare și cinci ani cu executare. Avocatul Morărescu a subliniat că, în cazul în care suspiciunile legate de utilizarea AI se confirmă, hotărârea existentă ar putea fi considerată nulă, ceea ce ar conduce la rejudecarea cazului.
Curtea de Apel cere clarificări
Ca urmare a argumentelor prezentate de avocat, Curtea de Apel București a decis să solicite Tribunalului București să comunice dacă, la redactarea hotărârii judecătorești, a fost folosit un program de inteligență artificială. Procurorul de ședință s-a opus inițial acestei cereri, susținând că aceasta ar depăși limitele probatoriului.
Avocatul Morărescu a afirmat că utilizarea AI în justiție nu este o noutate, menționând o posibilă colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și un dezvoltator de software. Potrivit avocatului, acest program ar putea analiza un număr mare de documente dintr-un dosar penal și ar oferi un „pronostic” cu privire la soluția ce va fi dată în cauză. Consiliul Superior al Magistraturii nu a emis un răspuns până la momentul publicării.
Sursa: Libertatea
