Conform G4Media: Diferențe între Cernavodă și Kozlodui, explicate de directorul CNE
Centrala Nucleară de la Cernavodă se confruntă cu limitări cauzate de debitul scăzut al Dunării, spre deosebire de centrala din Bulgaria, Kozlodui, care, deși funcționează la un nivel al apei mai redus, continuă operarea. Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, a oferit clarificări pe această temă într-un interviu acordat Radio România Actualități, subliniind specificul fiecărei instalații.
Amplasament și sistem de răcire, factori cheie
Romeo Urjan a explicat că centrala de la Kozlodui operează cu un nivel al Dunării cu aproximativ 20 de centimetri mai jos decât cel necesar pentru Cernavodă. Această diferență se datorează proiectării distincte a instalațiilor de răcire. În timp ce Cernavodă este amplasată pe o derivație a Canalului Dunăre-Marea Neagră, beneficiind de un debit inițial mai mic, centrala bulgărească dispune de un sistem de pompe masive, multistadiale, capabile să asigure răcirea chiar și la niveluri mai scăzute ale Dunării. Totuși, directorul a precizat că nici Kozlodui nu este ferită de probleme, iar o scădere suplimentară a nivelului apei, peste cei 20 de centimetri menționați, ar putea duce și acolo la oprirea activității.
Opririle temporare ale reactoarelor nucleare nu sunt evenimente neobișnuite, a subliniat Romeo Urjan. Acesta a amintit că, chiar și în anul curent, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă a necesitat o oprire din cauza unei defecțiuni la un transformator electric, în timp ce Unitatea 1 se afla deja în oprire programată pentru întreținere.
Oprirea reactoarelor și impactul asupra sistemului energetic
Directorul a detaliat că, anual, centralele nucleare intră în oprire planificată pentru aproximativ 30 de zile, scopul fiind întreținerea preventivă. Este, așadar, normal ca, pe parcursul unui an, o unitate să fie oprită, iar în anul următor cealaltă. Situația în care ambele unități sunt oprite nu este, în sine, neobișnuită, însă devine problematică în contextul actualei crize energetice.
Scăderea nivelului Dunării a afectat nu doar capacitatea de răcire a centralelor, ci și interconexiunile energetice, limitând posibilitățile de import și impactând centralele hidroelectrice. Din acest motiv, oprirea celor două reactoare de la Cernavodă a devenit mai vizibilă și mai presantă, deoarece sistemul energetic național are o capacitate redusă de a compensa lipsa energiei din alte surse, în special în această perioadă dificilă, marcată de lipsa altor producători de energie.
Repornirea reactoarelor, condiționată de nivelul Dunării
Romeo Urjan a menționat că, odată cu creșterea debitului Dunării și apariția unei prognoze pozitive, repornirea reactoarelor nucleare se poate realiza relativ rapid. În condiții favorabile, un reactor poate fi repornit în 24-48 de ore, în funcție de starea sa tehnică la momentul respectiv. Ulterior, la o nouă creștere a nivelului Dunării, cu 8-10 centimetri, se poate proceda la repornirea și a celui de-al doilea reactor, proces care, de asemenea, durează între 24 și 48 de ore.
Sursa: G4Media
