Vicepreședintele Partidului Național Liberal (PNL), Alexandru Muraru, a apărat intenția Guvernului de a lista companii de stat la bursă, respingând criticile venite din partea Partidului Social Democrat (PSD). Muraru a susținut că această măsură reprezintă o discuție despre eficiență și responsabilitate, nu despre vânzarea activelor statului. El a subliniat beneficiile potențiale ale listării, inclusiv atragerea de capital și creșterea transparenței.
Listarea la bursă: instrument de reformă
Într-un dialog cu jurnaliștii, Muraru a descris intenția Guvernului ca pe un instrument de reformă, nu ca pe o ideologie. A menționat că au fost identificate 22 de companii-problemă, considerate găuri negre pentru bugetul de stat. Pentru o parte dintre acestea, Guvernul ia în calcul listarea la bursă a unor pachete minoritare, bazată pe studii de fezabilitate. „Asta este o discuție despre eficiență, guvernanță și responsabilitate, nu despre vânzarea țării”, a declarat Muraru.
Potrivit acestuia, listarea nu ar implica pierderea controlului asupra companiilor de către stat. Din contră, ar conduce la o intrare într-un regim mai strict de transparență și disciplină. Muraru a menționat că o companie listată este mai greu de „căpușat”, mai dificil de ascuns în raportări opace și mai greu de condus după criterii politice. El a adus ca exemplu Norvegia, care a listat compania petrolieră Equinor în 2001, statul rămânând acționarul majoritar. Polonia este un alt exemplu, cu PKO Bank Polski și PZU listate la bursă, statul deținând în continuare participații relevante.
Exemple concrete și beneficii
Muraru a subliniat că statul poate obține venituri mai mari din astfel de companii dacă acestea sunt listate inteligent, cu pachete minoritare și cu menținerea controlului. El a oferit exemplul Hidroelectrica, deja listată la Bursa de Valori București, unde statul român deține majoritatea acțiunilor. Compania a raportat un profit net de 4,128 miliarde de lei pentru 2024, menținând angajamentul de distribuire a dividendelor. O potențială listare minoritară a CEC Bank ar putea crește valoarea băncii pentru stat, a mai spus Muraru, prin evaluarea de piață, standarde de guvernanță mai stricte și acces suplimentar la finanțare.
Reacții din PSD și contracararea acuzațiilor
Muraru a criticat reacțiile din partea PSD, despre care a spus că seamănă cu „un discurs copiat la virgulă din narativul extremiștilor de la AUR”. El a acuzat social-democrații că se opun transparenței, care este incompatibilă cu rețelele de sinecuri și managementul politic care au afectat companiile de stat în trecut. Muraru a subliniat că cele 22 de companii luate în discuție au acumulat datorii bugetare semnificative și pierderi nete agregate. El a subliniat că majoritatea acestor companii se află în portofoliul Ministerului Transporturilor, pe care l-a asociat cu controlul politic.
În 2024, Hidroelectrica a raportat un profit net de 4,128 miliarde de lei, în timp ce CEC Bank a înregistrat un profit net de 668,2 milioane de lei la nivelul băncii și de 687,9 milioane de lei la nivelul grupului.
