Liderii financiari globali, reuniți recent în cadrul întâlnirilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, au tras un semnal de alarmă. Aceștia au constatat că instrumentele instituțiilor financiare internaționale sunt limitate în a atenua impactul economic al conflictelor geopolitice, tot mai frecvente. Totodată, s-a observat o diminuare a certitudinii oferite de tradiționala dependență de leadershipul Statelor Unite în rezolvarea crizelor.
Pesimism și optimism fragil pe fondul tensiunilor
Participanții la reuniunile desfășurate la Washington au trecut rapid de la pesimism, generat de creșterea prețurilor energiei și perturbarea lanțurilor de aprovizionare, la un optimism moderat. Acesta a apărut pe fondul unor semnale privind posibila redeschidere a Strâmtorii Ormuz de către Iran. Totuși, acest optimism a fost umbrit rapid de noile atacuri asupra navelor comerciale și blocarea repetată a traficului prin strâmtoare. Aceasta reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, gaze și alte materii prime.
FMI și Banca Mondială au promis finanțări de până la 150 de miliarde de dolari pentru statele în curs de dezvoltare, afectate de șocul energetic global. De asemenea, au salutat reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela, după o pauză de șapte ani. Instituțiile au avertizat statele să evite stocarea excesivă de petrol și subvențiile costisitoare și nețintite pentru combustibili. Cu toate acestea, au recunoscut că evenimentele geopolitice determină, în prezent, evoluțiile majore ale economiei mondiale. Josh Lipsky, director al programului de economie internațională la Atlantic Council, a subliniat importanța evenimentelor petrecute între Statele Unite și Iran.
Fragilizarea ordinii economice globale
Ministrul de Finanțe al Arabiei Saudite, Mohammed Al-Jadaan, a reflectat starea de spirit a oficialilor, menționând că nu se va simți confortabil să prevadă o îmbunătățire a perspectivelor economice până când petrolierele nu vor circula liber prin Strâmtoarea Ormuz, cu costuri rezonabile de asigurare. FMI a revizuit ușor în jos prognoza de creștere economică globală pentru 2026, la 3,1% în scenariul cel mai optimist. Totuși, a avertizat că economia mondială ar putea aluneca spre un scenariu mai negativ, cu o creștere de doar 2,5%. În cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, instituția nu exclude intrarea economiei globale în recesiune.
Economia mondială abia începea să-și revină după șocul tarifelor comerciale impuse anul trecut de administrația Donald Trump. Războiul izbucnit la sfârșitul lunii februarie între Statele Unite, Israel și Iran a generat o nouă criză energetică. Miniștrii de Finanțe și reprezentanții băncilor centrale, prezenți la discuțiile de la Washington, au arătat că seria de șocuri globale, de la pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina până la actualul conflict din Orientul Mijlociu, au diminuat rolul Statelor Unite ca principal stabilizator al ordinii economice internaționale. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus o inițiativă de coordonare a acțiunilor între țările G20, FMI și Banca Mondială pentru a asigura aprovizionarea globală cu îngrășăminte.
Impactul asupra economiilor emergente
Pentru multe economii emergente, criza actuală generează presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflației și datoriei publice. Ministrul Finanțelor din Lesotho, Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, a declarat că, pentru economiile mici și vulnerabile, succesiunea rapidă de șocuri economice face planificarea aproape imposibilă. Kevin Chika Urama, economistul-șef al Băncii Africane de Dezvoltare, a subliniat că „tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”. Oficiali europeni au menționat, în discuții private, că deblocarea Strâmtorii Ormuz este esențială pentru stabilizarea economiei globale, în timp ce mai multe state încep să își regândească strategiile energetice și comerciale. Aceste măsuri sunt gândite pentru a face față unei lumi tot mai fragmentate și prețurilor ridicate ale energiei.
