Ministerul Finanțelor a reușit să acopere o treime din necesarul de finanțare al Guvernului pentru primele trei luni ale anului, dar contextul economic și politic intern pune presiune pe capacitatea de împrumut a țării. Conform documentelor oficiale, analizate de CursDeGuvernare.ro, Executivul avea nevoie de 264 de miliarde de lei în acest an. Până la 31 martie, Ministerul a atras 85,41 miliarde de lei de pe piețele interne și externe.
Împrumuturi pe fondul tensiunilor geopolitice
Din suma totală împrumutată, 51,50 miliarde de lei au provenit de pe piețele interne, în timp ce 33,91 miliarde de lei au fost obținute de pe piețele externe. O mare parte din aceste împrumuturi au fost realizate în primele două luni ale anului, înainte ca tensiunile internaționale să crească. Războiul dintre Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iranului a dus la creșterea dobânzilor la peste 7%, după ce acestea atinseseră un minim în februarie.
Graficul atașat de CursDeGuvernare.ro ilustrează evoluția dobânzilor la titlurile de stat pe zece ani. Acesta evidențiază impactul evenimentelor geopolitice asupra costurilor de finanțare ale României. Creșterea dobânzilor îngreunează procesul de împrumut, crescând costurile pentru stat.
Criza politică internă și impactul asupra pieței
În luna martie, Ministerul Finanțelor a înregistrat dificultăți pe piața internă, reușind să împrumute doar 1,8 miliarde de lei. Ministerul a ratat opt licitații de titluri de stat, un record negativ. Principalul avantaj al Ministerului a fost atragerea unui împrumut de pe piețele externe de 4,7 miliarde de euro cu doar câteva zile înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Acest conflict a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, creșterea prețurilor petrolului și volatilitate pe piețele financiare.
Evenimentele recente, inclusiv potențiala criză politică generată de Partidul Social Democrat, ar putea adânci incertitudinea economică internă. România a redevenit țara cu cele mai mari dobânzi la împrumuturile suverane din Uniunea Europeană, după ce Ungaria a înregistrat scăderi ale acestora. Ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar riscă să ducă la o aterizare dură a economiei. Efectele se fac deja simțite asupra consumului, inflația rămâne ridicată, iar producția industrială este sub presiune. Fondurile europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt puse în pericol de o criză politică prelungită.
Recent, dobânzile la obligațiunile României au cunoscut o scădere, revenind sub pragul de 7% pe toate maturitățile, conform acelorași surse.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
