Managerul care-a spart silozurile de comunicare

Conform Business-review.eu: Comunicarea, Nu Tehnologia, Blochează Progresul în Corporații: Soluția Managerului Tomiris Kushakarbayeva

Cel mai mare obstacol în calea progresului în mediul corporativ de astăzi nu este, de cele mai multe ori, bugetul sau tehnologia, ci comunicarea deficitară. Chiar și atunci când echipele participă la aceleași ședințe și folosesc aceleași cuvinte, ele ajung adesea să vorbească limbaje profesionale complet diferite. Tomiris Kushakarbayeva, Project Manager cu o pregătire în Psihologie Social-Organizațională, și-a construit cariera abordând exact această problemă, pe care o descrie ca o formă de conflict bazat pe „identitatea de subgrup”. În loc să gestioneze pur și simplu echipe, ea lucrează pentru a face legătura între acestea, acoperind golul dintre industriile disciplinate, orientate spre procese, cum ar fi educația, și lumea rapidă a IT-ului.

De la jargon tehnic la înțelegere comună

Frecarea dintre departamente este una familiară în diverse industrii: marketingul cere „viteză”, ingineria aude „datorie tehnică” (technical debt), iar vânzările își doresc „mai multe funcționalități”. Kushakarbayeva susține că aceasta este mai puțin o problemă de planificare și mai mult una psihologică, echipele operând pe baza unor modele mentale diferite despre același proiect.

Pentru a rezolva această problemă, ea a dezvoltat ceea ce numește „Workshop-ul de Limbaj Comun”. În loc de o ședință standard de începere a proiectului, axată pe termene limită, ea organizează o sesiune dedicată exclusiv alinierii terminologiei. Abordarea se concentrează pe crearea unor glosare vizuale și diagrame de flux care să mapeze dependențele proiectului, folosind un limbaj neutru și interfuncțional. Acest lucru ajută la identificarea și rezolvarea presupunerilor înainte ca munca să înceapă, prevenind dezbateri aprinse pe parcursul proiectului. Echipele care parcurg acest proces înregistrează o accelerare cu 30% a procesului de luare a deciziilor, deoarece petrec mai puțin timp dezbătând definiții și mai mult timp rezolvând problemele concrete.

Adaptarea stilului de leadership

Trecerea lui Kushakarbayeva de la dezvoltarea de materiale didactice la domeniul IT a necesitat o schimbare fundamentală în stilul de leadership, un concept pe care ea îl numește „ajustarea indicatorului de empatie”. În publicațiile educaționale, indicatorul principal este calitatea și consensul. Provocarea principală este gestionarea zecilor de experți în domeniu pentru a ajunge la un standard unic, nengociabil, ceea ce necesită un stil de management meticulos și orientat spre plan. În IT și în mediile corporative, indicatorul se mută spre viteză și iterare de valoare. Provocarea devine gestionarea ritmului schimbării și menținerea relevanței pe piață, ceea ce necesită o abordare agilă și o flexibilitate mult mai mare.

Indiferent de mediul în care operează, principiul unificator al lui Kushakarbayeva rămâne același: livrarea accesibilă a informației. Ea susține că rolul unui lider este să educe stakeholderii despre procesul în sine, ajustând continuu complexitatea mesajului pentru a se potrivi capacității publicului de a-l absorbi.

Principii psihologice pentru colaborarea eficientă

Fostarea unei colaborări autentice sub presiune, spune Kushakarbayeva, se bazează pe două principii psihologice pe care le aplică zilnic în practica sa Agile. Primul este „Definiția de Finalizare” (Definition of Done) ca un contract social. Ea propune tratarea acestei definiții nu ca pe o simplă listă de verificare tehnică, ci ca pe un acord obligatoriu care necesită revizuire de către colegi și aprobare interfuncțională. Astfel, predările pasive devin conversații colaborative active, cu mize mari. Al doilea principiu sunt „Retrospectivele fără învinovățire”. Când un proiect întâmpină dificultăți, accentul se mută de la cine a greșit la ce sistem a eșuat. Prin reformularea eșecurilor ca „lacune în sistem” și nu ca erori personale, se creează un mediu în care membrii echipei se simt în siguranță să semnaleze defectele devreme, prevenind escaladarea problemelor minore în incidente majore.

Kushakarbayeva a obținut recunoaștere, inclusiv Premiul pentru Excelență în Colaborare Interfuncțională, pentru livrarea unui proiect regulatoriu de mare importanță cu o săptămână înainte de termen. Cu toate acestea, ea consideră că adevărata victorie nu a fost data proiectului, ci ceea ce numește „Măsurătoarea Sănătății Echipei” (Team Health Metric). Prin urmărirea „încărcăturii de muncă percepute” și „clarității obiectivului” prin feedback voluntar al echipei, a obținut o rată de burnout post-proiect cu 75% mai mică comparativ cu inițiativele anterioare. Aceste rezultate demonstrează că performanța înaltă și bunăstarea angajaților nu sunt mutual exclusive.

Sursa: Business-review.eu

Redacția RadarPress

Autor

Materiale de sinteză realizate de echipa RadarPress pe baza surselor citate în text, cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, verificate editorial înainte de publicare.

Lasa un comentariu