Infrastructura industrială și logistică, un pilon ascuns al economiei moderne, este esențială pentru crearea de locuri de muncă. Dezvoltarea rețelelor logistice de înaltă calitate susține productivitatea, reziliența și integrarea în lanțurile globale de valoare. Acestea, la rândul lor, generează venituri la scară largă.
România și Serbia, poluri logistice în ascensiune
Pe măsură ce Europa reconfigurează lanțurile de aprovizionare prin nearshoring și digitalizare, disponibilitatea facilităților industriale și logistice moderne și sustenabile va influența tot mai mult direcția investițiilor și numărul de locuri de muncă generate. Dezvoltarea unor centre logistice de tip A în Serbia și România va susține această tranziție. Astfel, se vor crea locuri de muncă calificate în domenii precum proiectare, construcții și operațiuni. În același timp, vor stimula expansiunea micilor și mijlociilor întreprinderi (IMM-uri).
România, situată la intersecția principalelor coridoare comerciale europene, atrage investiții în producție, logistică și distribuție. Cu toate acestea, stocul logistic al României rămâne modest în comparație cu alte țări europene. Cu aproximativ 8 milioane de metri pătrați de spații logistice moderne, adică 0,4 metri pătrați per capita, România este încă în urma unor piețe mai mature, precum Polonia, unde spațiul logistic ajunge la aproape 0,9 metri pătrați per capita.
Cererea în creștere și investiții sustenabile
Cererea este în creștere. Nearshoring-ul restructurează tiparele de producție în Europa, cu peste 60% dintre producătorii din Uniunea Europeană intenționând să relocheze părți din lanțurile lor de aprovizionare mai aproape de casă. În același timp, piața de comerț electronic din România, evaluată la 7,7 miliarde de euro în 2024, a intensificat necesitatea unor facilități logistice moderne și bine situate. Ratele de neocupare rămân sub 5% la nivel național și chiar mai scăzute în București. Acest lucru indică un spațiu disponibil limitat și o presiune crescută asupra costurilor pentru companii.
Deși Bucureștiul s-a dezvoltat într-un centru logistic regional, deficiențele sunt cele mai vizibile în orașe secundare precum Brașov, Sibiu, Timișoara și Cluj-Napoca. Aceste locații oferă baze industriale puternice și acces la forță de muncă calificată, dar încă nu dispun de suficiente facilități logistice de tip A și rețele integrate. Timpii de livrare mai lungi și costurile mai mari de transport afectează în special IMM-urile, care reprezintă aproximativ două treimi din locurile de muncă din sectorul privat.
Rolul finanțării în dezvoltarea infrastructurii
Dezvoltarea infrastructurii este influențată nu numai de constrângerile fizice, ci și de disponibilitatea și structura finanțării. Lichiditatea pieței, costurile de emisie și o gamă incipientă de instrumente verzi și legate de sustenabilitate influențează viteza cu care capitalul instituțional poate fi mobilizat pentru investiții productive.
Instrumentele inovatoare ale pieței de capital pot juca un rol catalitic în eliminarea acestor lacune. Emisiile de obligațiuni publice, aliniate la Taxonomia UE, oferă capital pe termen lung pentru infrastructură, adâncind în același timp piețele locale de capital. Prin ancorarea unor astfel de emisiuni, instituțiile financiare de dezvoltare pot atrage investitori instituționali, demonstra viabilitatea pieței și ridica standardele de mediu și de guvernanță.
IFC, membru al Grupului Banca Mondială, a investit într-o obligațiune publică aliniată la Taxonomia UE emisă de VGP NV, un dezvoltator paneuropean de facilități industriale și logistice. Tranzacția VGP se bazează pe angajamente anterioare ale IFC în România. Acestea includ finanțarea platformelor logistice sustenabile prin intermediul unui împrumut legat de sustenabilitate către Warehouses De Pauw, o investiție în obligațiuni verzi către CTP N.V. și sprijin pentru Lion’s Head Investments.
